Sărbători religioase de Vasile GHIOCA

Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei

Tot pe 30 noiembrie, crestinii ortodocsi il sarbatoresc pe Sfantul Apostol Andreicel intai chemat la apostolie, considerat Apostolul romanilor si ocrotitorul Romaniei. Originar din provincia Galileea, Sfantul Andrei era fratele lui Simon Petru. L-a insotit pe Mantuitorul Iisus Hristos pe drumurile Tarii Sfinte, fiind martor la minunile pe care le-a savarsit, ascultand cuvintele Sale de invatatura si parabolele rostite in fata multimilor. Potrivit traditiei, in urma poruncii Domnului de a vesti Evanghelia la toate neamurile, dupa Pogorarea Duhului Sfant si intemeierea Bisericii Crestine la Ierusalim, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, pe teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra (cunoscut si sub numele de Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Scrierile bisericesti vechi spun ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud. A ajuns in Bizant, la Constantinopol, iar de acolo a trecut prin Macedonia si Tesalia, ajungand pana in orasul Patras din Grecia de astazi, unde a suferit moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X (cunoscuta pana in zilele noastre drept Crucea Sfantului Andrei).

Noaptea lupilor si a farmecelor de dragoste, noaptea de Sfantul Andrei

Pe 30 noiembrie, crestinii ortodocsi, dar si catolicii il sarbatoresc pe Sfantul Andrei, cel despre care se spune ca ar fi fost primul care a raspuns chemarii lui Hristos. In Bucovina i se spune Andrei, cap de iarna pentru ca imediat dupa el, vremea incepe sa se inaspreasca.
Noaptea de Sfantul Andrei este una plina de semnificatii in lumea satului romanesc, fiind cunoscuta si sub denumirea de noaptea farmecelor. Este noaptea in care se leaga si se dezleaga, se soptesc cuvinte si se fac ritualuri pentru a atrage iubirea. Daca in zonele urbane, traditiile si-au pierdut din intensitate, in mediul rural, exista inca o stranie liniste, o teama a oamenilor atunci cand vorbesc despre noaptea de Sfantul Andrei. Noaptea dinspre 29 spre 30 noiembrie este mult temuta de catre sateni, multi isi fac provizii de usturoi si il pun pe la usi si pe la ferestre, in speranta ca spiritele malefice nu vor patrunde inauntru. Se spune ca in aceasta noapte, din pamant ies toti moroii si toate sufletele bantuie printre cei vii.

In zona Moldovei, fetele nemaritate stau singure in aceasta noapte, iar la ora 12 se aseaza langa soba si intorc o ulcica noua, cu gura in jos. Ritualul are ca insemnatate, in unele zone, aducerea cat mai rapida a ursitului, dar in alte zone se spune ca in acest mod, intorcandu-se ulcelele cu gura in jos, spiritele malefice nu mai gasesc loc de adapost. Tot in Moldova, fetele nemaritate isi pun un manunchi de busuioc sub perna, pentru ca noaptea sa le apara in vis chipul ursitului.
Un alt ritual este cel al verighetei. Intr-un pahar cu apa neinceputa (apa neinceputa este apa pe care fetele nemaritate o aduc de la fantana sau de la izvor, fara sa fi vorbit cu nimeni) se pune o verigheta (una sfintita, care sa fi legat destinul a doi oameni) si la miezul noptii, fata de maritat se uita cu atentie in verigheta. Se spune ca spiritele ii permit fetei sa vada acolo imaginea ursitului.
In alte zone rurale din tara, fetele nemaritate se dezbraca complet si, la miezul noptii stau cu o lumanare in mana, intre doua oglinzi. Concentrata asupra viitorului sau a norocului sau in dragoste, fata ar trebui sa vada desfasurandu-se in oglinzi, imagini din viitor si, evident, pe ursitul sau.
Alte ritualuri, pentru cei mai curajosi, se desfasoara in cimitire, la aceeasi ora tarzie din noapte. Oameni care si-au pierdut anumite fiinte dragi spera ca, facand anumite ritualuri, vor primi sprijinul spiritelor, in aflarea ucigasilor sau in descoperirea cadavrelor celor disparuti fara urma. In acest sens, se cauta un mormant parasite si se aseaza cateva monede pe el… facandu-se astfel tocmeala intre vii si morti. Se spune ca pana si spiritele, oricat de malefice ar fi ele, reactioneaza atunci cand vad bani si incearca sa coopereze in a da indicii despre morti suspecte.
In trecut, oamenii satelor romanesti faceau, fie la miezul noptii, fie dimineata in zori, descantecul sarii. Se descanta un drob de sare si se ingropa undeva sub pragul grajdului, iar abia atunci cand zapada avea sa se topeasca, drobul de sare vrajit era scos si amestecat in mancarea animalelor. In acest fel, animalele sunt protejate de ochiul rau al invidiosilor. Pentru noroc, se aseza intr-o covata, o caciulie de usturoi si se lasa intr-o camara peste noapte, camara pazita de una dintre cele mai intelepte batrane din sat. A doua zi, fetele din sat fac o hora si impart usturoiul, pentru a avea noroc intreaga viata.
Un alt ritual practicat inca din vechime, este ritualul celor 41 de boabe. Fata nemaritata aseza cele 41 de boabe de grau sub perna si se culca cu speranta ca va visa pe cineva care i le va fura, acela fiind si viitorul sau sot.
Tot la miezul noptii, fetele care vor sa-si vada ursita, iau o lumanare aprinsa, o agata de galeata care se afunda in fantana si rosteste in soapta:
Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz
Dupa rostirea acestor cuvinte, batranele satelor spun ca apa se tulbura si apare chipul ursit celei care a facut vraja, insa fata trebuie sa stie… daca e urat, destinul nu mai poate fi schimbat.
Fara indoiala, foarte putine dintre aceste practice pagane se mai pastreaza astazi, ele fiind mai degraba parte a traditiilor rurale apuse… insa unul dintre instrumentele celebre de anihilare a spiritelor malefice si a raului in general, a ramas in preferinta romanilor si astazi – usturoiul. Da, exista si astazi oameni, chiar si in mediul urban, care isi tapeteaza ferestrele cu usturoi, in noaptea de Sfantul Andrei, de frica sa nu le patrunda in casa, cine stie ce suflete pierdute, altii poarta coliere sau bratari din catei de usturoi ca sa fie afectati de rau.
Seara de Sfantul Andrei mai este cunoscuta si ca noaptea lupilor si se spune ca cei care au nesocotit cuvantul lui Dumnezeu vor fi vizitat de lupi si, de vor iesi din casa, vor fi sfasiati.
Dincolo de toate practicile si credintele pagane, Sfantul Andrei este considerat a fi protectorul spiritual al nostru, al romanilor, este cel care a inoculat ideea de crestinism pe meleagurile geto-dacice, dar mai ales este cel care a raspuns primul la chemarea Mantuitorului.

%d blogeri au apreciat: