Alegeri PNL

Perspectiva de a câștiga poziția de președinte al PNL i-a luat mințile driverului lui Iohannis. La indicațiile președintelui, Cîțu le-a forțat mâna tuturor, Iohannis neașteptând-se ca USR-PLUS să renunțe la guvernare și să accepte sprijinul AUR pentru o moțiune de cenzură, susțin mai multe surse politice.
Astfel, Cîțu, păpușat de Iohannis, în afara bătăliei din propriul partid pentru a câștiga poziția de președinte al PNL, a declanșat și un conflict total cu USR-PLUS, partenerul de guvernare. Să punctăm principalele erori ale cîțului guvernamental în războiul declanșat în PNL și în guvern. În încercarea de a-și asigura întreaga susținere a „baronilor” locali din PNL, Cîțu impune o hotărâre de guvern prin care lansează programul „Anghel Saligny”, în realitate o modalitate de a distribui către primari, fără criterii clare, 10 miliarde de euro într-o perioadă de șase ani. Încercarea de adoptare a acestui program a fost întâmpinată cu critici din partea USR-PLUS, care a refuzat prin ministrul Justiției Stelian Ion să avizeze proiectul. Demiterea acestuia de către Florin Cîțu a aruncat în aer coaliția de guvernare, Dan Barna și Dacian Cioloș, liderii USR și PLUS, anunțând că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Ar fi pentru a doua oară după 1990, de când în România funcționează sistemul pluralist, în care un partid se întoarce împotriva guvernului din care face parte. În urmă cu patru ani, Liviu Dragnea, președintele PSD de atunci, a decis să depună moțiune de cenzură împotriva guvernului format de propriul partid din cauza unei rupturi dintre el și Sorin Grindeanu, cel care deținea poziția de prim-ministru. Precedentul fiind creat, astăzi ne aflăm în fața unei revolte a USR-PLUS împotriva premierului Cîțu din cauza revocării unui ministru al acestei alianțe, încălcându-se astfel protocolul coaliției de guvernare.
Iohannis e principalul responsabil pentru criza politică
Jocul „la rupere”, cum se spune în fotbal, e riscant în politică, la fel de riscant ca și în sport. Cartonașul roșu îl poate scoate din joc chiar și pe Florin Cîțu. După mai multe declarații și luări de poziție ale liderilor politici, reiese că premierul le-a forțat mâna tuturor, la indicațiile președintelui Iohannis, care nu s-a așteptat ca USR-PLUS să renunțe la guvernare și să ceară/primească susținerea AUR pentru o moțiune de cenzură. “Noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră. Prin alianța cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR PLUS trădează voința cetățenilor care și-au pus speranțele într-o coaliție de centru-dreapta, care să dezvolte România”, a scris Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook. Președintele României nu s-a mai implicat în competiția politică internă din campania electorală pentru alegerile parlamentare, din toamna anului 2020, atunci când într-o serie de conferințe și intervenții ataca PSD. Faptul că a decis să intervină și să-i ia apărarea lui Florin Cîțu arată, așa cum au sugerat mai mulți oameni politici, că Iohannis a provocat criza politică.
Sunt indicii că PSD va vota moțiunea, dar situația se poate schimba în urma negocierilor
Florin Cîțu, după ce Dan Barna și Dacian Cioloș au depus moțiunea de cenzură, e destul de izolat, singura lui salvare fiind la PSD. A ajuns în situația lui Călin Popescu Tăriceanu din 2006, dar Cîțu nu mai are “mogulii” în spate, care să-l susțină. Conform declarațiilor lui Marcel Ciolacu, dar și a discuțiilor din interiorul partidului, PSD va vota moțiunea USR. Interesul principal al formațiunii e să-și refacă legătura cu electoratul și să se profileze ca o alternativă credibilă în 2024, când sunt patru scrutinuri în același an. Din cauza crizei provocate de pandemie și a problemelor economice, social democrații nu vor să guverneze, dar nici nu vor să-și asume susținerea unui guvern minoritar. Erodarea electorală ar fi, relativ, aceeași. În 2008, după ce au sprijinit Guvernul Tăriceanu pentru o perioadă de trei ani, PSD nu a reușit să formeze guvernul, intrând într-o coaliție alături de PDL, partidul președintelui Băsescu, și Partidul Conservator (Dan Voiculescu). Marea problemă a lui Florin Cîțu a fost lipsa de experiență politică. Și-a început cariera în 2016, când a ocupat un loc de senator, fiind văzut mai degrabă ca un tehnocrat al PNL, un specialist în economie, nicidecum ca un lider. A ajuns prim-ministru printr-o conjunctură favorabilă pentru el, în urma unei erori făcute de Ludovic Orban, după ce liberalii au pierdut alegerile din decembrie 2020. Raționamentul greșit al lui Orban, care a preferat să renunțe la poziția de premier în loc de cea de lider de partid, l-a adus pe Cîțu în fruntea Guvernului.
Un rocker în Palatul Victoria
Acesta a încercat să proiecteze în mentalul colectiv o imagine a sa de lider “cool”, care se duce în hanorac la supermarket, îndrăgește muzica rock și își petrece weekend-ul în Vama Veche. Într-o bună măsură a reușit. Apariția lui Florin Cîțu a însemnat, atunci, un anumit tip de prospețime adusă pe culoarele prăfuite ale Palatului Victoria. Dar în scurt timp, în spatele imaginii de băiat bun și-a făcut apariția politicianul cinic, subjugat de o agendă personală, care are drept scop să acumuleze cât mai multă putere. În goana după popularitate și susținere a mutat o confruntare din interiorul partidului, competiția pentru poziția de președinte PNL, la scară națională, creând tensiune în partid și blocând Guvernul, unul în care munceau liberali din ambele tabere. Și, exact ca-n viață, atunci când ești convins că ai câștigat și nimic nu se mai poate întâmpla, poți pierde tot.

%d blogeri au apreciat: