De la SENAT

SENAT, Comunicat de presă
Senatorul Titus Corlăţean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, a avut miercuri, 8 septembrie a.c., o întrevedere cu Thomas Garrett, secretarul general al Comunităţii Democraţiilor (CoD), aflat în vizită la Bucureşti, în vederea pregătirii viitoarelor evenimente organizate sub egida Preşedinţiei Române a CoD.
La întâlnire au mai participat deputatul Andi-Lucian Cristea, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor şi Robert Herman, reprezentant al societăţii civile în cadrul CoD.
Senatorul Corlăţean a făcut o scurtă prezentare a sistemului politic din România, subliniind câteva dintre elementele specifice, precum: tradiţia istorică a bicameralismului, modul de implementare a principiilor democratice ale echilibrului şi separaţiei puterilor în stat, rolurile Avocatului Poporului şi Curţii Constituţionale în apărarea drepturilor cetăţeneşti şi respectarea Legii fundamentale.
În acest context, au fost discutate aspecte legate de funcţionarea democratică a parlamentului și rolul constituţional al Senatului, de Cameră decizională, în domeniul politicii externe. A fost evidențiat plusul de stabilitate şi predictibilitate al ţării noastre ca actor pe scena internaţională, conferit de faptul că partidele politice parlamentare, în ciuda diferenţelor doctrinare, au ajuns întotdeauna la consens pe temele vitale pentru destinul ţării, precum integrarea europeană şi euroatlantică şi parteneriatele strategice ale României.
Totodată, preşedintele Comisiei pentru politică externă a subliniat angajamentul României în promovarea valorilor democraţiei în plan global, nu doar prin asumarea unor importante responsabilităţi în cadrul unor organizaţii parlamentare şi guvernamentale emblematice pentru apărarea statului de drept şi drepturilor omului, precum Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei şi CoD, ci şi prin asistenţa pentru dezvoltare prevăzută de ţara noastră pentru proiecte alocate statelor partenere din vecinătatea Uniunii Europene sau Orientul Mijlociu, aflate, unele dintre ele, în proces de tranziție spre democrație.
Cei doi oficiali au reconfirmat deschiderea pentru întărirea cooperării dintre Parlamentul României şi CoD în scopul consolidării democraţiei parlamentare, cu accent pe deschiderea spre societatea civilă și pregătirea unor noi generaţii de lideri care să apere în continuare valorile democraţiei şi să modernizeze instituţiile acesteia, pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor şi noilor provocări ale mileniului trei.
Comunitatea Democrațiilor (CoD) a fost înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, prin semnarea, de către 106 membre ale ONU, printre care şi România, a Declarației de la Varșovia.
CoD este cea mai amplă platformă de dezbatere și schimb de experiență pe tema democrației la nivel global. Consiliul Guvernator, din care fac parte 31 de state, inclusiv România (din 2011), este principalul organ decizional al Comunității Democrațiilor.
România asigură Președinția CoD în perioada septembrie 2019 – septembrie 2022, având ca principale priorități: promovarea democrației pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea și dezvoltarea durabilă; facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice; relația dintre procesele democratice și tehnologia informației.
SENAT, Comunicat de presă

Senatorul Titus Corlăţean a participat joi, 9 septembrie a.c., la lucrările Conferinţei interparlamentare privind PESC/PSAC organizate, în format online, de preşedinţia slovenă a Consiliului Uniunii Europene.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a avut o intervenţie în cadrul dezbaterilor din Sesiunea I privind Priorităţile politicii externe şi de securitate comună şi ale politicii de securitate şi apărare comună.
În expunerea sa, senatorul Corlăţean a subliniat faptul că rolul global al UE începe în imediata sa vecinătate, iar, din această perspectivă, procesul de lărgire este unul din instrumentele de importanţă strategică prin care este exercitată influenţa globală a UE.
Totodată, senatorul a relevat că procesul de lărgire a permis de-a lungul anilor ca UE să exercite o influență directă asupra statelor aspirante, din punctul de vedere al valorilor democratice şi standardelor de tip occidental, lucru care este valabil și în prezent, atât pentru statele din Balcanii de Vest, cât şi pentru Partenerii Estici asociaţi la UE.
Senatorul Corlăţean a atras atenţia asupra faptului că, atunci când statele membre şi instituţiile europene abordează tematica politicii externe a UE şi a procesului de lărgire, de obicei sunt invocate ţinte, obiective, criterii, aspecte tehnice şi adesea birocratice. În opinia sa, este o greşeală faptul că UE a pierdut în ultimii ani o necesară fundamentare şi o viziune strategică a politicii sale externe, în special din perspectiva procesului de lărgire. A constatat că, pentru regiunea balcanică a fost irosit timp preţios, nefiind înregistrate progrese semnificative în ultimii ani. De asemenea, a subliniat că diferendele existente la nivelul unor state balcanice trebuie să fie rezolvate în plan bilateral, în vederea înregistrării unor progrese consistente, de natură să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice de integrare a regiunii balcanice în UE.
În relaţia cu țările din Parteneriatul Estic, senatorul Corlăţean reclamă o lipsă de viziune politică europeană, întrucât statele membre UE n-au fost capabile să le acorde acestora nici măcar o perspectivă europeană, în baza articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), deși UE solicită acestor state să pună în practică reforme profunde, costisitoare și, nu o dată, dureroase. Este nevoie ca Uniunea şi statele membre să se întoarcă la o fundamentare şi o viziune strategice ale politicii externe şi ale procesului de lărgire, aceasta fiind o prioritate reală, în opinia senatorului Corlăţean.
La reuniune au participat preşedinţii Comisiilor pentru politică externă şi respectiv apărare din parlamentele naţionale U.E., Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, înalţi reprezentanţi ai Parlamentului European, printre care David McAllister, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe.

%d blogeri au apreciat: