IMAGINAȚI-VĂ O ŢARĂ ÎN CARE PÂNĂ ȘI LA SATE GĂSEȘTI ŞCOLI FRUMOASE, CURATE ȘI BINE DOTATE

După 1,5 ani de pandemie, în care tot ce știam despre şcoală s-a dat peste cap, există un ONG care nu și-a pierdut încrederea în importanţa educației. Și care continuă să renoveze școlile din mediul rural, unde învață peste 1.8 milioane copii. Încă 1 milion nu sunt înregistrați în sistemul de învățământ…
Se știe că criza generată de această pandemie nu se va atenua nici în anii următori. Asta înseamnă, însă, sacrificarea unei întregi generații. A recupera câteva luni de studiu e greu, darmite ani… Deja jumătate dintre profesorii din mediul rural consideră că elevii lor au pierdut până la 45% din materie și că notele la învățătură au scăzut dramatic. Totodată, închiderea școlilor a afectat accesul elevilor la mesele oferite în cadrul şcolii, precum și accesul la serviciile medicale și sociale de bază.
S-a vorbit mult și inutil despre învățământul online în condițiile în care în mediul rural 1 din 3 localități nu are internet (sau are semnal slab). De achiziție tablete nu mai vorbim, la sate a ajuns un procent infim. Atâta vreme cât nu există focare de Covid-19, ci doar cazuri izolate în fiecare județ, este imperativ ca școlile să se deschidă la toamnă. În primăvară, odată cu descentralizarea deciziei în educație, școlilor li s-a permis să aleagă singure pe care scenariu merg: verde (scoală deschisă), galben (scoală offline prin rotație) sau roșu (scoală închisă și predare online). Astfel că dintre cele 21,000 instituții de învățământ din România, aproape 13,000 au optat pentru scenariul verde. E de dorit ca lucrurile să nu se înrăutățească mai mult de-atât, mai ales că însăși Organizația Mondială a Sănătății solicită ca școlile să rămână deschise.

Cum au procedat alte ţări europene?
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană școlile au funcționat, acordând atenție masurilor pentru prevenirea răspândirii virusului. Așadar, deşi în aceste ţări educația digitală este mult mai dezvoltată decât la noi, totuși, au optat pentru predarea „clasică” tocmai pentru că eficienta acestora nu poate fi depășită de metoda virtuală.
Pentru ca predarea online să fie posibilă la noi în ţară, nivelul investițiilor ar trebui să fie uriaș – atât din punct de vedere achiziție echipamente IT, cât și instruire cadre didactice (8 din 10 recunosc că au nevoie de formare profesională în acest sens), precum și adaptare norme de implementare și evaluare – însă bugetul alocat educației în România este cel mai mic din Europa. Practic, este o utopie să vorbim despre învățământul online fară discriminarea elevilor din mediul rural chiar și în următorul deceniu….
Așa că ce putem face este să deschidem școlile, aplicând masuri de prevenție elementare, și să asigurăm elevilor condiții decente pentru procesul de învățare. A nu se omite faptul că mai mult de jumătate dintre copiii acestei ţări învață în mediul rural, unde 4 din 10 scoli au grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și fară canalizare. Aceasta este una din cauzele pentru care abia sub 4% dintre elevii din mediul rural au luat peste 9 la Evaluarea Națională, 50% luând sub nota 5 la Matematică. Motiv pentru care nu ne mai mirăm că abandonul şcolar în mediul rural e de două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs 11%) și de șase ori mai mare decât media urbană (25,4% vs 4,2%). Doar câteva procente merg „la oraș” să se înscrie la un liceu după ce termină primele opt clase…

Ce impact are pe termen lung lipsa unui proces educativ riguros?
40% dintre elevii din mediile defavorizate nu au făcut şcoală online din motive tehnice. Astfel că fiecare elev e „pe minus” cu peste 900 ore de educație până acum. Nu le va mai recupera… Deja elevii au pierdut considerabil. Și nu vorbim numai din punct de vedere cognitiv, cât mai ales emoțional. Deoarece la baza tuturor proceselor de învățare stă un echilibru pe care copiii îl formează atât acasă, cât și la şcoală, contactul social contribuind din plin la dezvoltarea inteligenţei lor emoționale. Azi, mulți profesori și elevi trec prin suferință psihologică și socio-emoțională ca urmare a izolării prelungite. Peste 90% dintre copii se simt stresați sau trec prin varii forme de depresie din cauza pandemiei sau a abuzurilor la care ajung să fie supuși de părinții tot mai debusolați, la rândul lor.
Compromiterea anilor de învățământ – reducând durata, disciplinele, indicatorii de evaluare – reprezintă o soluție comodă, însă foarte dăunătoare pe termen lung, lăsând goluri imposibil de umplut. Până mai apare un nou Spiru Haret în peisajul politic, să sperăm că educația nu va fi degradată iremediabil… Căci, atenție, conform unei simulări făcute de Universitatea din Oxford rezultă că închiderea școlilor pentru doar trei luni poate reduce învățarea pe termen lung cu echivalentul unui an.
Și să nu uităm că noi suntem deja la coada Europei din multe puncte de vedere, având cea mai mare pondere a săracilor, cea mai mare emigrație pe timp de pace, cel mai mic consum de carte, cei mai puţini absolvenți de studii superioare, cele mai multe cazuri de violenţă domestică etc.

%d blogeri au apreciat: