ARHITECTURA VILEI REGINEI MARIA A ROMÂNIEI DIN MAMAIA

Arhitectura Vilei Reginei Maria a României din Mamaia de Anemona Maria Frate
Una dintre bijuteriile arhitecturale de la țărmul Pontului Euxin este Vila sau Palatul Reginei Maria a României din Mamaia, localitate atestată documentar în anul 1799 de către Alexandre de Launay, care o menționa în scrierile sale ca Mammay. Conform accepțiunii lui Nicolae Iorga, originea numelui Mamaia apare în anul 1370 și este tătara, provenind de la conducătorul Hoardei, respectiv Hanul Crimeii Mamai.
Farmecul și imaginea epocii începutului de secol XX o regăsim în centrul stațiunii Mamaia, unde, în spatele unei grădini ce pare părasită, se află Palatul Reginei Maria, palat construit între anii 1923 -1926. Copil fiind, Regele Mihai își petrecea verile la vila din Mamaia, alături de invitați și suita regală.
Compus din mai multe corpuri de clădire simetric dispuse, palatul este opera de arhitectură a arhitectului italian Mario Stoppa, palat construit de antrepriza lui Carlo Actis, sub directa conducere a arhitectului Constantin Dobrescu. Acea simbolică imagine a vieții princiare este regăsită în acea eleganță de forme arhitecturale.
În jurul unei curți interioare cu flori, unde a fost ridicată o fântână și un bazin cu apă, se grupa viața princiară la palat. În structura palatului se îmbină rigoarea arhiecturală cu armonia și culoarea din geometria construcțiilor de la țărmul mării. Elementele constitutive ale esteticii fațadei denotă un echilibru constructiv, unde, pe axul central este regăsit un turn cu ferestre largi, deschise cândva spre Marea Neagră. În programul estetic al arhitecturii palatului, accentul cade pe fațada plină de eleganță, impresionant ritmată de deschideri.
Geometria construcției descrie o impresionantă terasă la primul etaj, cu arcaturi, ca element portant pentru acoperișul palatului. Trasând in linii mari interiorul palatului, amintim suprafața terenului pe care este construită reședinta estivală, respectiv 1,5 hectare, suprafața vilei totalizând 5000 mp, fiind dispusă pe trei nivele, respectiv la demisol sunt 16 camere, garaj, cafegerie, spălatorie și o baie, la parter 12 camere, 3 terase, bufet, garderoba și 8 bai, iar la mansardă, 7 camere și o baie. Sobrietatea ornamentală a palatului și disciplina compoziției, impresionant ritmată de armonia deschiderilor din zidărie fac din creația arhitectului italian notă comună cu arhitectura națională a începutului de secol XX, fiind astfel, un monument istoric emblematic.
Vorbind despre “Casele de vis”, regina Maria amintea “La Mamaia este o căsuță care poartă pecetea mea…pe care eu și regele am clădit-o pe nisipurile țărmului întins așa kilometrii și kilometrii, care ne-a dat la toți o mare bucurie.”
Din punct de vedere istoric, regina Maria, deși implicată în construcția palatului, nu a locuit niciodată aici, astfel, clădirea a trecut în proprietatea principesei Elena, mama regelui Mihai, care, alungată fiind din România, a pierdut proprietatea care ulterior, în anul 1930, a intrat în posesia Flotilei de Hidroaviație, cu destinația Cazino. Istoria și destinația ulterioară a palatului este controversată, în perioada comunistă palatul va fi naționalizat, iar dupa 1989 intră în proprietatea companiei de stat SC Mamaia SA, ulterior fiind vândut unei firme din Nicosia, SC Light System SRL, tranzacție desfășurată fără aprobarea sau consultarea Ministerului Culturii, proces de altfel firesc datorită faptului că palatul este înscris ca monument istoric.
Trecutul istoric, valoarea culturală și istorică a monumentului, armonia volumelor, proporția, formele plastice din arhitectura palatului, voita absență a ornamentelor și eleganța ansamblului invită turiștii și iubitorii de cultură să viziteze exteriorul palatului, unde, o simplă placă cu numele obiectivului turistic plasată la poarta palatului ar facilita accesul la informație și cultură pentru turiștii litoralului.

%d blogeri au apreciat: