Pactul verde european: Comisia propune transformarea economiei și a societății UE în vederea atingerii obiectivelor ambițioase în materie de climă

Astăzi, 14 iulie, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.
Pachetul de propuneri vizează politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde europeanCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO•••. Prin propunerile de astăzi, Comisia prezintă instrumentele legislative care ne vor ajuta să atingem obiectivele convenite în Legea europeană a climei și să ne transformăm în mod fundamental economia și societățile pentru a avea parte de un viitor echitabil, verde și prosper.
Un set de propuneri cuprinzătoare și interconectate
Propunerile de astăzi ne vor permite să realizăm accelerarea necesară a ritmului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu. Ele prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.
• Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisiiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propuneCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propuneCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și aliniereaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
• În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
• Regulamentul privind partajarea eforturilorCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
• Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agriculturaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
• Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabileCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
• Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energeticăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
• Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camioneteCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
• Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviațieiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritimCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
• Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energieiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
• Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonuluiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.
Toate aceste propuneri sunt interconectate și complementare. Avem nevoie de acest pachet echilibrat, precum și de veniturile pe care le generează, pentru a asigura o tranziție care să ajute Europa să devină echitabilă, verde și competitivă, asigurând o partajare echilibrată a responsabilității între diferitele sectoare și între statele membre și oferind sprijin suplimentar dacă este cazul.

O tranziție echitabilă din punct de vedere social
În timp ce, pe termen mediu și lung, beneficiile politicilor UE în domeniul climei contrabalansează în mod clar costurile acestei tranziții, politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, modul în care sunt concepute politicile din pachetul de astăzi asigură o repartizare echitabilă a costurilor legate de combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.
În plus, instrumentele de tarifare a carbonului generează venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, creșterea economică și investițiile în tehnologii curate. Se propune instituirea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă. Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier. Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual. Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.
A trece acum la acțiune pentru a proteja populația și planeta prezintă beneficii clare: un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, un consum mai scăzut și facturi mai mici la energie, locuri de muncă europene, tehnologii și oportunități pentru industria europeană, mai mult spațiu pentru natură și o planetă mai sănătoasă pentru generațiile viitoare. Provocarea principală a tranziției verzi a Europei este de a asigura faptul că beneficiile și oportunitățile pe care le oferă sunt accesibile tuturor, cât mai rapid și mai echitabil posibil. Prin utilizarea diferitelor instrumente de politică disponibile la nivelul UE, ne putem asigura că ritmul schimbării este suficient de alert, fără să aibă însă un efect prea perturbator.

Context
Pactul verde europeanCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO•••, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climeiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care intră în vigoare luna aceasta, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE față de neutralitatea climatică și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020 ca fiind contribuția UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.
Grație legislației UE existente în domeniul climei și al energiei, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut deja cu 24 % față de 1990, în timp ce economia UE a crescut cu peste 60 % în aceeași perioadă, decuplând creșterea de emisii. Acest cadru legislativ care și-a dovedit eficacitatea stă la baza noului pachet legislativ.
Comisia a realizat evaluări ample ale impactului înainte de a prezenta aceste propuneri pentru a analiza oportunitățile și costurile tranziției verzi. În septembrie 2020, o evaluare cuprinzătoare a impactuluiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO••• a stat la baza propunerii Comisiei de a majora obiectivul UE de reducere a emisiilor nete pentru 2030 la cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. S-a demonstrat în acest fel că acest obiectiv este nu numai realizabil, ci și benefic. Propunerile legislative de astăzi sunt susținute de evaluări detaliate ale impactului și iau în considerare relația de interdependență cu alte documente din pachet.
Bugetul pe termen lung al UE pentru următorii șapte ani va sprijini tranziția verde. Un procent de 30 % din programele din cadrul financiar multianualCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO••• 2021-2027, înglobând 2 mii de miliarde EUR, și din programul NextGenerationEUCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO••• este destinat sprijinirii acțiunilor climatice; un procent de 37 % din cele 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente) ale Mecanismului de redresare și reziliențăCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, care va finanța programele naționale de redresare ale statelor membre în cadrul NextGenerationEU, este alocat acțiunilor climatice.
Declarațiile membrilor colegiului:
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Economia bazată pe combustibilii fosili și-a atins limitele. Dorim să lăsăm generațiilor următoare o planetă sănătoasă, locuri de muncă de calitate și o creștere economică care nu este în detrimentul naturii. Pactul verde european este strategia noastră de creștere către o economie decarbonizată. Europa a fost primul continent care a declarat că dorește să devină neutru din punct de vedere climatic în 2050, iar acum suntem cei dintâi care am prezentat o foaie de parcurs concretă în acest sens. Europa demonstrează că angajamentele sale în materie de politici climatice nu sunt vorbe goale și face acest lucru prin inovare, investiții și compensații sociale.”
Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Acesta este un deceniu hotărâtor în lupta împotriva crizei climatice și a biodiversității. Uniunea Europeană și-a fixat obiective ambițioase și astăzi prezentăm modul în care le putem îndeplini. Pentru a avea parte de un viitor verde și sănătos pentru toți, fiecare sector și fiecare stat membru va trebui să facă eforturi considerabile. Împreună, propunerile noastre vor face posibile schimbările necesare, vor permite tuturor cetățenilor să se bucure de beneficiile acțiunilor climatice cât mai curând posibil și vor oferi sprijin gospodăriilor celor mai vulnerabile. Tranziția Europei va fi echitabilă, verde și competitivă.”
Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a afirmat: „Eforturile noastre de combatere a schimbărilor climatice trebuie să fie ambițioase din punct de vedere politic, coordonate la nivel mondial și echitabile din punct de vedere social. Actualizăm normele noastre vechi de două decenii privind impozitarea energiei pentru a încuraja utilizarea combustibililor mai verzi și pentru a reduce concurența fiscală dăunătoare în domeniul energiei. De asemenea, propunem un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului, care va alinia tarifarea carbonului pentru importuri la cea aplicabilă în UE. Cu respectarea deplină a angajamentelor noastre asumate în cadrul OMC, acest lucru va asigura faptul că obiectivele noastre climatice ambițioase nu sunt subminate de companii străine, care trebuie să respecte cerințe de mediu mai laxe. Acest mecanism va încuraja, de asemenea, dezvoltarea unor standarde mai verzi în afara frontierelor noastre. Este ultima noastră șansă: acum sau niciodată. Cu fiecare an care trece, realitatea îngrozitoare a schimbărilor climatice devine mai evidentă: astăzi ne afirmăm încă o dată hotărârea de a lua măsuri înainte să fie cu adevărat prea târziu.”
Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Atingerea obiectivelor Pactului verde nu va fi posibilă fără restructurarea sistemului nostru energetic, căci acesta este responsabil pentru majoritatea emisiilor pe care le generăm. Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, trebuie să transformăm evoluția către sursele regenerabile de energie într-o adevărată revoluție și să ne asigurăm că nu irosim energie în acest proces. Propunerile prezentate astăzi stabilesc obiective mai ambițioase, elimină barierele și prevăd noi stimulente care să ne permită să avansăm și mai rapid către un sistem energetic cu emisii nete egale cu zero.”
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Prin cele trei inițiative în domeniul transportului pe care le-am lansat – inițiativa ReFuel în domeniul aviației, inițiativa FuelEU în domeniul maritim și Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi – vom sprijini tranziția sectorului transporturilor către un sistem capabil să facă față provocărilor viitorului. Vom crea o piață pentru combustibilii alternativi durabili și pentru tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, creând în același timp infrastructura adecvată pentru a asigura pătrunderea pe scară largă pe piață a vehiculelor și a navelor cu emisii zero. Acest pachet are o miză care merge dincolo de înverzirea mobilității și a sistemelor logistice. Este o șansă de a transforma UE într-o piață-lider pentru tehnologiile de vârf.”
Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Pădurile sunt o componentă importantă a soluției la multe dintre provocările cu care ne confruntăm în contextul crizei climatice și a biodiversității. Ele au, de asemenea, un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030. Dar starea actuală de conservare a pădurilor din UE nu este favorabilă. Trebuie să intensificăm utilizarea practicilor respectuoase față de biodiversitate și să asigurăm sănătatea și reziliența ecosistemelor forestiere. Strategia pentru păduri marchează o adevărată schimbare de paradigmă în modul în care protejăm, gestionăm și cultivăm pădurile, în beneficiul planetei, al cetățenilor și al economiei.”
Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a afirmat: „Pădurile sunt esențiale în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele creează, de asemenea, locuri de muncă și creștere economică în zonele rurale, oferă materiale durabile pentru dezvoltarea bioeconomiei și servicii ecosistemice valoroase pentru societatea noastră. Strategia pentru păduri urmărește să asigure și să consolideze multifuncționalitatea pădurilor noastre și subliniază rolul esențial jucat de milioanele de silvicultori care lucrează pe teren prin abordarea într-o manieră integrată a aspectelor sociale, economice și de mediu. Noua politică agricolă comună va reprezenta o oportunitate pentru oferirea unui sprijin mai bine direcționat pentru silvicultorii noștri și pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor noastre.”
Planul pentru aer curat
Planul european de reducere a emisiilor poluante a provocat reacții de protest chiar înainte de a fi prezentat oficial, așa că adoptarea acestuia nu va fi ușoară. Ca de obicei, vor fi voci care vor susține că UE nu e suficient de ambițioasă, că ar trebui să fie un lider adevărat în materie de protecție a mediului și să ia decizii radicale de limitare a poluării, dar și voci care vor spune că propunerile avansate afectează afacerile din Europa și oamenii vor avea de suferit de pe urma creșterilor de prețuri sau a dispariției unor industrii.
Una peste alta, Comisia a venit în sfârșit cu un pachet solid de măsuri, anunțat practic încă de când Ursula von der Leyen a prezentat Planul ecologic european ca program al Comisiei pe care o conduce. Ideea ca Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 are acum și suportul pentru o primă etapă.
„Fit for 55” înseamnă de fapt un pachet de măsuri care să ducă la reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% (față de nivelul din 1990) până în 2030. După cum spuneam, vocile care se împotrivesc nu au ezitat să apară, iar lupta pentru adoptarea pachetului legislativ va fi lungă.
Dar unele idei din pachet merită amintite. Sigur că multe priviri se vor concentra pe propunerea de a interzice practic vânzarea de mașini cu motoare pe benzină și motorină, dar extinderea sistemului de tranzacționare a certificatelor de emisii și, practic, scumpirea acestora vine în sprijinul unei dorințe de mult manifestate în special la nivelul Parlamentului European – creșterea veniturilor proprii ale UE, care să-și reducă astfel dependența de contribuția statelor membre.
Evident că sectoarele vizate vor protesta, cum de altfel au și făcut-o deja, iar oficialii europeni vor trebui să găsească un echilibru fin între a nu afecta major afacerile din UE și a nu ciunti prea tare legislația în discuție.
Iar Comisia trebuie să convingă rapid și eurodeputații, dar și statele membre de viabilitatea pachetului, altfel s-ar putea trezi că legislația va intra în vigoare prea târziu pentru a-și mai putea respecta obiectivele anului 2030.

%d blogeri au apreciat: