Krivoi Rog

Cum si-a dat Romania „gaura” de 1 miliard de dolari la Krivoi Rog. Inca mai platim anual 1 milion de euro
La 35 de ani de la infiintarea Complexului Krivoi Rog, Romania s-a „trezit” acum ca vrea sa-si recupereze investitia de 1 miliard de dolari, in conditiile in care complexul nu mai functioneaza de mai bine de 20 de ani. Pe atunci, Romania a platit 640 milioane ruble transferabile, adica echivalentul a aproximativ 1 miliard de dolari pentru constructie. In schimbul acestor bani, Romania trebuia sa primeasca peleti de fier pentru a produce otel. In total, statul roman ar fi trebuit sa primeasca aproximativ 30 de milioane de tone de peleti timp de 10 ani. In practica, a primit doar 159.000 de tone. Adica 0.53% din cat trebuia sa primeasca. „In 1990 am fost numit, de catre guvernul de atunci, presedinte al Comisiei de Prognoza. Aceasta se constituia dupa ce disparuse Comitetul de Stat al Planificarii si am avut ca sarcina sa fac primele prognoze din Romania postdecembrista. Atunci s-a discutat problema Krivoi Rog chiar la nivelul acestei comisii. Academicianul Tudorel Postolache era delegat din partea presedintelui Ion Iliescu sa rezolve problemele iesirii Romaniei din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER)”, ne-a declarat economistul Mircea Cosea. Romania nu a stiut ce sa faca cu Krivoi Rog Imediat dupa Revolutie s-a pus problema ce facem cu Krivoi Rog, dar nimeni nu a venit cu vreo solutie pentru ca Rusia ne-a convins sa asteptam. „La acea data, nu s-a luat o hotarare pentru ca exista o promisiune din partea URSS ca Romania va primi asa numitele pelete care ar fi trebuit sa fie folosite la combinatul de la Galati”, mai spune Cosea. Ideea a parut interesanta, dar nu s-a avansat cu ea si a ramas asa pentru ca s-a tot asteptat sa se faca o reglementare. „S-a mai discutat de cateva ori la niste intalniri la care am participat, la care a participat chiar si presedintele Romaniei Ion Iliescu, dar problema a trecut ca lebada prin apa. Mi s-a spus sa mai asteptam pentru ca probabil vom avea niste rezultate. Aceste discutii aveau loc in 1991. Aveam niste informatii ca se va continua activitatea si vom putea sa ne recuperam banii pe care i-am investit”, a declarat economistul.
Din 2000, Romania nu mai are nici o sansa sa recupereze banii, in conditiile in care complexul nu mai este activ de 22 de ani.
„Dupa parerea mea, incepand cu anul 2000, nimeni nu mai spera ca Romania o sa mai poata sa obtina ceva. De ce sa amanat aceasta hotarare? De ce s-a tratat politic? Ce interese au avut in relatia cu Ucraina sau cu URSS nu pot sa va spun, dar oricum concluzia mea clara este ca criteriile politice au prevalat in fata celor economice”, ne-a mai spus Mircea Cosea. Potrivit lui, daca acum, se va merge mai departe oricum nu mai conteaza pentru ca oricum banii nu ii putem recupera, iar avantajele acelor pelete au fost iluzorii. „Dupa parerea mea, acea gaura de un miliard de dolari pe care o avem va ramane si nu va putea fi recuperata. Nu avem nici de la cine sa recuperam si nici cum sa recuperam pentru ca atunci, in 1990, si cand s-a luat hotararea sa iesim din CAER, noi deja eram in intarziere pentru ca celelalte tari foste socialiste deja luasera hotararea sa desfiinteze CAER. Atunci a ramas in continuare acea banca de la Moscova (n.r. – Banca Internationala de Investitii) si despre care nu am niciun fel de informatie, cu ce face si cu ce se ocupa. Stiu doar ca ultimul reprezentant al nostru acolo a fost domnul Eugen Teodorovici, acum in urma cu un an si ceva sau doi ani. Deci nu stiu ce rezultate, sau ca sa fiu sincer, ce „nerezultate” am avut de la aceasta banca ce este un fel de codita care a ramas dupa CAER”, opineaza Cosea. Acum statul roman daca vrea sa faca o valorificare a acelor active va trebui sa faca o negociere, dar nu stim cu cine, pentru ca Krivoi Rog a fost infiintat de URSS, nu de Ucraina. „Acolo o fost participari din toate tarile, iar cea mai importanta participare, cea tehnologica, a avut-o fostul RDG. Noi am facut atunci un fel de nucleu de baza pentru aprovizionarea cu utilaje la Krivoi Rog de la Iasi. Ei trebuiau sa faca in asa fel incat sa lucreze pentru Krivoi Rog. Sigur ca toate aceste lucruri au fost doar niste idei pentru ca Revolutia si ce a urmat au schimbat cursul relatiei noastre cu complexul din Ucraina”, a spus profesorul in economie.
Ieri, ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului a emis un memorandum privind identificarea celei mai bune solutii pentru vanzarea/valorificarea participatiei Romaniei de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile si obligatiile aferente. „Este o reminiscenta a economiei socialiste planificate detinute de stat. A fost fondat de Republica Socialista Romania, impreuna cu alte state din lagarul socialist, in anul 1986. Romania a platit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru constructie. In schimbul acestor bani, Romania trebuia sa primeasca peleti de fier pentru a produce otel. In total, statul roman ar fi trebuit sa primeasca ~30 de milioane de tone de peleti timp de 10 ani. In practica, a primit doar 159 mii de tone. Adica 0.53% din cat trebuia sa primeasca”, a declarat ministrul Claudiu Nasui. „Sa ne intelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai functioneaza deloc. Celelalte state cu care eram in asociere si-au marcat pierderea si au vandut pe cat au putut ce aveau calculat drept contributie nationala. Statul roman, insa, a ales sa ramana agatat de combinat alaturi de statul ucrainean, cel pe teritoriul caruia se afla acest maldar de fier din care se fura anual, cam orice. Sunt nenumarate reportaje facute de televiziunile romanesti care arata aproape an de an ca din combinat, adica ce a mai ramas din el dupa atata vreme, se fura ca din codru. „Investitia” aceea a ajuns o epava”, a spus Claudiu Nasui. Mai mult, statul roman, prin Ministerul Economiei, plateste anual, din 1999 incoace, aproximativ 1 milion de euro catre trei firme pentru paza si conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege speciala.

%d blogeri au apreciat: