Semestrul european – Pachetul de primăvară: Pregătirea terenului pentru o redresare solidă și durabilă

Comisia Europeană a prezentat pachetul de primăvară al semestrului european, care oferă orientări bugetare statelor membre, pe măsură ce acestea continuă procesul de redeschidere treptată a economiilor lor.

Scopul acestor orientări este de a ajuta statele membre să își consolideze redresarea economică, utilizând în mod optim Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU. Anul acesta, semestrul european a fost supus unor adaptări, având în vedere legăturile cu planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, care stabilesc investițiile și reformele care urmează să fie finanțate de Mecanismul de redresare și reziliență. Orientările privind politica bugetară și aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale Activarea, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere a permis statelor membre să reacționeze rapid și să adopte măsuri de urgență pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei. În Comunicarea Comisiei privind politica bugetară din 3 martie 2021 s-a precizat faptul că decizia de a dezactiva clauza derogatorie generală ar trebui să fie luată în urma unei evaluări globale a stării economiei pe baza unor criterii cantitative, utilizându-se nivelul activității economice în UE în comparație cu nivelurile anterioare crizei ca un criteriu cantitativ cheie. Pe baza previziunilor economice ale Comisiei din primăvara anului 2021, clauza derogatorie generală va continua să se aplice în 2022 și se preconizează că va fi dezactivată începând cu 2023. Politica bugetară trebuie să continue să sprijine activitatea economică în 2021 și 2022. Statele membre ar trebui să evite retragerea prematură a sprijinului și să utilizeze pe deplin finanțarea din partea Mecanismului de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la sprijinirea redresării economice, la stimularea potențialului de creștere și a ocupării forței de muncă, la reducerea dezechilibrelor și la îmbunătățirea finanțelor publice. În 2022, politicile fiscal-bugetare naționale ar trebui să devină din ce în ce mai diferențiate, în timp ce toate statele membre ar trebui să mențină investițiile pentru a sprijini redresarea. În momentul în care condițiile vor permite acest lucru, statele membre ar trebui să aplice politici prin care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Raportul în temeiul articolului 126 alineatul (3) referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat

Comisia a adoptat, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• pentru toate statele membre ale UE în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului. Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat. Analiza sugerează că Bulgaria, Danemarca și Suedia îndeplinesc criteriul deficitului, însă toate celelalte state membre nu îl îndeplinesc. Criteriul datoriei nu este îndeplinit de 13 state membre (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda). Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată nicio decizie cu privire la lansarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în ceea ce privește statele membre. În cazul României, Comisia recomandă actualizarea traiectoriei sale de ajustare bugetară, vizând corectarea deficitului său excesiv în 2024.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a identificat vulnerabilități macroeconomice legate de dezechilibre și dezechilibre excesive pentru cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2021. Trei state membre continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia), iar alte nouă state se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania, Suedia). Se preconizează că punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la abordarea provocărilor identificate de-a lungul ciclurilor anterioare ale semestrului și va juca un rol important în abordarea dezechilibrelor macroeconomice existente.

Raportul privind supravegherea mai strictă și rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului

Comisia a adoptat cel de Al zecelea raport privind o supraveghere mai strictă pentru GreciaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Concluzia acestui raport este că, în pofida circumstanțelor nefavorabile generate de pandemia de COVID-19, Grecia a întreprins acțiunile necesare pentru realizarea angajamentelor specifice asumate. Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru IrlandaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, SpaniaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, CipruCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și PortugaliaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Potrivit concluziilor acestor rapoarte, capacitățile de rambursare ale fiecărui stat membru vizat rămân solide.

Orientările privind ocuparea forței de muncă

Orientările privind ocuparea forței de muncă stabilesc priorități comune pentru politicile naționale de ocupare a forței de muncă, cu scopul de a le face mai favorabile incluziunii și mai echitabile. Orientările, adoptate în octombrie 2020, au fost actualizate pentru a integra dimensiunea digitală și durabilitatea mediului, reflectând Comunicarea privind o Europă socială mai puternică pentru tranziții juste și integrând obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD). Acestea au abordat, de asemenea, consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19, oferind recomandări specifice menite să atenueze impactul social și impactul asupra ocupării forței de muncă al crizei. Având în vedere faptul că acestea sunt în continuare relevante, Comisia propune ca actualele orientări privind ocuparea forței de muncă să continue să fie aplicate și în 2021, subliniind rolul atât al noilor obiective principale ale UE stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, cât și al orientărilor de politică formulate în urma Summitului social de la Porto.

Declarațiile membrilor colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Prezentăm această «ediție specială» a pachetului de primăvară într-un moment crucial, deoarece redresarea este aproape, însă drumul pe care îl mai avem de parcurs este plin de necunoscute. Prin urmare, vom continua să folosim toate instrumentele pentru a readuce economiile noastre pe drumul cel bun. Clauza derogatorie generală va fi prelungită până în 2022, aceasta urmând să fie dezactivată în 2023. Încurajăm statele membre să mențină anul acesta și anul viitor politicile bugetare de sprijin, continuând investițiile publice și valorificând la maximum finanțarea provenită din Mecanismul de redresare și reziliență pentru a stimula creșterea. O combinație judicioasă de cheltuieli – care să fie axate pe investiții, în timp ce alte cheltuieli sunt menținute sub control – va facilita revenirea la poziții mai prudente pe termen mediu, ceea ce va fi deosebit de important pentru țările care au datorii mari.”

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „În cadrul Summitului social de la Porto, am definit agenda socială a Europei pentru următorul deceniu, în conformitate cu Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Orientările privind ocuparea forței de muncă propuse astăzi stabilesc priorități comune pentru statele membre, concentrându-se pe crearea de locuri de muncă de calitate, pe modernizarea piețelor muncii și pe consolidarea caracterului incluziv al acestora, pe educație și formare, precum și pe sisteme de protecție socială și de sănătate adecvate. Transformarea principiilor pilonului în acțiuni concrete prin intermediul semestrului european va contribui la redresarea rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii a Europei.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Iarna sumbră care a trecut lasă acum locul unei primăveri radioase pentru economia europeană. Milioane de europeni sunt vaccinați în fiecare zi și, odată cu scăderea numărului de cazuri, restricțiile sunt relaxate treptat, iar încrederea este în creștere. NextGenerationEU este în sfârșit o realitate. Acum trebuie să parcurgem în mod corect etapele următoare. Redresarea este în continuare inegală, iar incertitudinea este încă mare, fiind așadar necesar ca politica economică să ofere sprijinul necesar atât în 2021, cât și în 2022. Datorită Mecanismului de redresare și reziliență, printre altele, investițiile publice urmează să atingă cel mai înalt nivel din ultimii zece ani. Mesajul nostru de astăzi este că toate țările ar trebui să mențină și investițiile finanțate la nivel național. Odată ce riscurile pentru sănătate vor scădea, țările UE ar trebui să facă tranziția, cu prudență, către măsuri specifice care să ajute întreprinderile și lucrătorii să evolueze în lumea post-COVID.

Etapele următoare

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. Comisia așteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.

%d blogeri au apreciat: