Istoricul Marius Oprea: Ne îndreptăm (şi nu este numai opinia mea) spre o putere globală, spre un viitor „guvern mondial”. Societatea globală, gestionată de fapt de un grup restrîns de „iniţiaţi”.

Istoricul Marius Oprea participa ca invitat in emisiunea Marius Tuca Show, marti 12 mai 2020, in Bucuresti.

essengerSkypeRedditLinkedIn

Ne îndreptăm spre un viitor „guvern mondial”, este opinia istoricului Marius Oprea, exprimată într-un articol publicat pe Mediafax. Reputatul istoric și cercetător a notat că în curând, votul va mai înceta să fie o alegere liberă. „Ne îndreptăm (şi nu este numai opinia mea) spre o putere globală, spre un viitor ”guvern mondial”. Trecem de la ”teoria conspiraţiei” la practica ei, cumva predictibilă. Dar nu la fel de predictibile sînt căile şi rezultatele. Din ceea ce putem deja vedea, ”gestionarii” acestei puteri sînt delegaţi, cum altfel, prin ”vot” de către mulţimi, după cum se întîmplă deja în Parlamentul European. Dar sîntem la un clic distanţă, ca acest vot să fie obţinut precum acela al Brexitului, printr-o analiză aprofundată a individului şi a nevoilor sale, de unde vine şi răspunsul politic ofertant şi personalizat, prin noile canale de comunicare ale internetului. Cu atît mai mult, cu cît pandemia Covid lansează campania electorală în lumea virtuală. Şi votul în consecinţă. Ceea ce pare o alegere liberă, va înceta curînd să mai fie de fapt aşa. Astfel, aşa cum tiparul a schimbat lumea prin modificarea percepţiei noastre asupra ei, internetul o schimbă, în mod paradoxal îndepărtîndu-ne de ea, în vreme ce ne apropie doar imaginea a ceea ce noi dorim să vedem şi vrem să credem că lumea este”, a scris Oprea. În continuare, istoricul notează că lumea se transformă astfel încât oamenii sunt pe cale să devină rotițe într-un imens angrenaj, „al cărui scop unic este să asigure un flux constant între producţie şi consum, cu profiturile aferente, destinare singurei categorii care se va bucura în mod efectiv de ele: acţionarii-proprietari ai lanţurilor economico-financiare mondiale, tehnocraţii corporatişti, care asigură sustenabilitatea sistemelor şi a reţelelor şi interfaţa de imagine a acestui lanţ trofic: politicienii”. El scrie că aceste vremuri vor genera noi tipuri de politicieni. „Aceștia din urmă, adevărate maşinării ale feed-back-ului, din ce în ce mai specializaţi în analiza şi dirijarea mesajului, pentru a obţine consensul unei supuneri voluntare a maselor, pot fi decelați de politicienii din vechea generaţie, cea ”tradițională”, prin aceea că pe fața lor nu poţi citi niciun sentiment. Au apărut şi la noi aceste prototipuri de ”politicieni ai viitorului”: Iohannis, Barna, Cioloș”, a scris el. Oprea scrie că noua societate este „de fapt gestionată în numele „binelui comun” de un grup restrîns de ”iniţiaţi” (care în acest nou context istoric sînt investitori, tehnocraţi şi ideologi)”. În opinia sa, neomarxismul este „singura ideologie la îndemînă, singura ”unificatoare” la nivelul mesajului şi care poate oferi modele economice de tip global, pentru sistemul de putere care se prefigurează, încă neclar, la orizont. Ura se manifestă violent faţă de tot ceea ce tinde să susţină altceva decît proclamă noul tip de gîndire – de regulă, acest ”altceva” fiind conservatorismul tradiţional”. Istoricul afirmă că singura piedică în calea „noii lumi” rămâne Biserica. „Nu e nevoie să mai insist asupra modului în care e pervertită deja educaţia, prin includerea ”studiilor de gen” deja obligatorii, intervenindu-se brutal, chiar de către stat şi în numele ”binelui comun” în ceea ce nu demult erau norme etice şi morale ferm apărate, şi nicicum puse la îndoială. Poziţia lipsită total de nuanţe în asemenea chestiuni fundamentale pentru creștinism motivează şi atacurile concertate asupra Bisericii, atacuri care sînt, conștient sau nu, parte a acestui plan mai amplu, descris mai sus. Ele sînt uneori de o violență rară. La fel, subsumate unei atitudini ”corectă politic” sînt distruse sau puse sub semnul îndoielii, una cîte una, miturile fondatoare ale naţiunilor şi statelor naţionale. Istoria în tot ansamblul ei tinde a fi rescrisă. Iar acest proces nu este unul lent, aşa cum s-a petrecut cînd a intrat umanitatea în ”Galaxia Gutenberg” şi tiparul a schimbat lumea în profunzime. Acum, în epoca internetului, totul curge mult mai rapid. Ceea ce a luat în trecut cîteva secole bune, a devenit de acum înainte o evoluţie de decenii”, a scris cercetătorul.

%d blogeri au apreciat: