Războiul din Gaza şi implicaţiile lui

Conflictul a prins nepregătite Statele Unite, care nu au un candidat pentru postul de ambasador în Israel

Peste 1.000 de rachete au fost lansate începând de luni din Fâşia Gaza asupra oraşelor din sudul Israelului şi a comunităţilor de frontieră. Alte sute de rachete nu au reuşit să fie lansate corect, căzând chiar în Fâşia Gaza. Marţi seara, oraşul Tel Aviv a fost ţinta unui atac masiv cu rachete lansate din Fâşia Gaza, după ce armata israeliană a distrus o clădire cu 13 etaje, turnul Hanadi, considerată un fief al mişcării Hamas. Premierul israelian, care a promis o ripostă dură, a avertizat că acţiunile violente ar putea dura “ceva timp”. Începând de luni seara, armata israeliană a efectuat aproximativ 150 de raiduri, soldate cu cel puţin 30 de morţi în rândul palestinienilor, ca răspuns la cele peste 500 de rachete lansate de militanţii palestineni către oraşele israeliene. Potrivit armatei israeliene, comandanţi ai Hamas şi ai Jihadului Islamic ar fi fost ucişi în aceste atacuri. Autoritatea fiscală din Israel estimează, conform publicaţiei Globes, că sute de proprietăţi din centrul Israelului şi aproximativ o mie din sud au suferit diferite grade de deteriorare după atacurile de marţi. În urma atacului recent, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat: “Hamas a trecut o linie roşie, lansând rachete asupra Israelului. Vom reacţiona în forţă. Oricine atacă va plăti un preţ mare. Vă spun, cetăţeni ai Israelului, conflictul actual ar putea dura ceva timp”. Ulterior, premierul israelian şi ministrul Apărării, Benny Gantz, au lansat o declaraţie comună, avertizând din nou că violenţele ar putea continua ceva vreme. Benny Gantz a menţionat: “Organizaţiile teroriste au fost lovite dur şi vor fi lovite în continuare, din cauza deciziei lor de a ataca Israelul”. De cealaltă parte, liderul Hamas, Ismail Haniyeh, a declarat, potrivit BBC, că mişcarea pe care o conduce este “gata” de conflict, dacă Israelul vrea o escaladare a acestuia. “Dacă Israelul vrea să escaladeze, suntem gata. Dacă vrea să se oprească, şi pentru asta suntem pregătiţi. Avem de-a face cu un nou echilibru de forţe”, a spus Ismail Haniyeh. Situaţia din Cisiordania şi Ierusalimul de Est este tensionată de la începutul Ramadanului, luna sfântă de post şi rugăciune a musulmanilor, în condiţiile în care poliţia israeliană a restricţionat accesul în unele zone din Oraşul Vechi.

  • Stare de urgenţă în oraşul Lod

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, ieri, stare de urgenţă în oraşul Lod, din centrul ţării, după o revoltă a arabilor israelieni, pe măsură ce conflictul între forţele israeliene şi militanţii palestinieni s-a intensificat. Conform BBC, în Lod, oraş aflat în apropiere de Tel Aviv, minoritatea arabă locală a protestat după moartea violentă, de marţi, a unui arab israelian. Manifestaţiile au degenerat, iar protestatarii au aruncat cu pietre spre poliţie, care a răspuns cu grenade lacrimogene. Mai multe maşini au fost incendiate, la fel trei sinagogi şi mai multe magazine, iar 12 persoane au fost rănite în ciocniri, potrivit presei israeliene.

  • Istoricul situaţiei israeliano-palestiniene

Cele mai recente violenţe dintre Israel şi Hamas urmează unei luni de tensiuni în creştere, însă conflictul dintre Israel şi palestinieni durează de ani buni. Potrivit BBC, aceasta este o problemă veche de o sută de ani şi a evoluat după cum urmează:

– Marea Britanie a preluat controlul asupra zonei cunoscute sub numele de Palestina după ce conducătorul acelei părţi a Orientului Mijlociu, Imperiul Otoman, a fost învins în Primul Război Mondial. Ţara era locuită de o minoritate evreiască şi de o majoritate arabă. Tensiunile dintre cele două popoare au crescut atunci când comunitatea internaţională i-a dat Marii Britanii sarcina să înfiinţeze o “casă naţională” pentru evrei în Palestina. Pentru evrei, aceasta era casa lor ancestrală, dar arabii palestinieni au revendicat teritoriul şi s-au opus mişcării.

– Între anii 1920 şi 1940, numărul evreilor care au ajuns în regiune a crescut, mulţi fugind de persecuţiile din Europa, respectiv căutând o patrie după Holocaustul din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Violenţele dintre evrei şi arabi, respectiv împotriva stăpânirii britanice au crescut.

– În 1947, ONU a votat pentru ca Palestina să fie împărţită în state separate, evreiesc şi arab, Ierusalimul devenind un oraş internaţional. Acest plan a fost acceptat de liderii evrei, dar respins de partea arabă şi nu a fost niciodată pus în aplicare.

– În 1948, incapabili să rezolve problema, conducătorii britanici au plecat, iar liderii evrei au declarat crearea statului Israel. Mulţi palestinieni s-au opus şi a urmat un război. Trupele din ţările arabe vecine au invadat teritoriul. Sute de mii de palestinieni au fugit sau au fost forţaţi să plece din casele lor în operaţiunea pe care o numesc Al Nakba sau “Catastrofa”. Până când luptele s-au încheiat în baza unui acord de încetare a focului, în anul următor, Israelul a controlat cea mai mare parte a teritoriului. Iordania a ocupat terenuri care au devenit cunoscute sub numele de Cisiordania, iar Egiptul a ocupat Gaza. Ierusalimul era împărţit între forţele israeliene din vest şi forţele iordaniene din est. Pentru că nu a existat niciodată un acord de pace – fiecare parte dând vina pe cealaltă – au fost mai multe războaie şi lupte în deceniile care au urmat.

– Într-un alt război din 1967, Israelul a ocupat Ierusalimul de Est şi Cisiordania, precum şi majoritatea Înălţimilor Golan din Siria şi Gaza, şi peninsula egipteană Sinai. Majoritatea refugiaţilor palestinieni şi descendenţii lor locuiesc în Gaza şi Cisiordania, precum şi în Iordania, Siria şi Libanul vecin. Nici lor, nici descendenţilor lor nu li sa permis să se întoarcă la casele lor – Israelul susţine că acest lucru ar copleşi ţara şi i-ar ameninţa existenţa ca stat al evreilor. Israelul încă ocupă Cisiordania şi, deşi a ieşit din Gaza, ONU consideră acea bucată de pământ ca parte a teritoriului ocupat.

– Israelul revendică întregul Ierusalim ca fiind capitala sa, în timp ce palestinienii revendică Ierusalimul de Est drept capitala unui viitor stat palestinian. SUA – una dintre puţinele ţări care recunosc revendicarea Israelului drept capitală.

– În ultimii 50 de ani, Israelul a construit aşezări în zonele menţionate, unde trăiesc acum peste 600.000 de evrei. Palestinienii spun că acestea sunt ilegale în conformitate cu legislaţia internaţională şi reprezintă obstacole în calea păcii, dar Israelul neagă acest lucru.

– În prezent, tensiunile sunt adesea mari între Israel şi palestinienii care locuiesc în Ierusalimul de Est, Gaza şi Cisiordania. Gaza este condusă de un grup militant palestinian denumit Hamas, care a luptat de multe ori cu Israelul. Israelul şi Egiptul controlează strâns frontierele Gaza ca să oprească accesul armelor la Hamas. Palestinienii din Gaza şi Cisiordania spun că suferă din cauza acţiunilor şi a restricţiilor israeliene. Israelul susţine că acţionează doar ca să se protejeze de violenţa palestiniană. Lucrurile s-au intensificat la mijlocul lunii aprilie 2021, cu ciocniri între poliţişti şi palestinieni. Totodată, ameninţarea cu evacuarea a unor familii palestiniene din Ierusalimul de Est a alimentat furia.

  • Ce rezervă viitorul?

Situaţia nu va fi rezolvată în curând, scrie BBC, amintind că cel mai recent plan de pace, pregătit de Statele Unite în mandatul preşedintelui republican Donald Trump – numit “acordul secolului” de premierul israelian Benjamin Netanyahu – a fost respins de palestinieni ca fiind unilateral. Potrivit The Guardian, actualul lider al SUA, democratul Joe Biden, şi-a preluat funcţia crezând că va avea timp pentru problema Israel-Palestina, însă escaladarea violenţelor dintre Israel şi Hamas a prins noua administraţie pe picior greşit, fără o abordare clar definită. Nu există nici măcar un candidat pentru postul de ambasador al SUA în Israel, conform sursei. Orice viitor acord de pace între Israel şi palestinieni va avea nevoie de acordul ambelor părţi, dar până când acest lucru se va întâmpla, conflictul va continua, conchide BBC.

  • Bursa din Tel Aviv, afectată de escaladarea luptei dintre Israel şi Hamas

Bursa din Tel Aviv a continuat să scadă ieri, după declinul din ziua precedentă, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Israel şi organizaţia paramilitară palestiniană islamistă Hamas. Indicele Tel Aviv 35 al pieţei din Tel Aviv a scăzut cu 0,4% ieri, la ora 16.35, ajungând la 1.617,72 puncte, iar Tel Aviv 125 – cu 0,1%, la 1.693,53. Marţi, indicele Tel Aviv 35 pierduse 1,56%, iar Tel Aviv 125 – 1,8%. Şekelul, moneda israeliană, a început să slăbească de luni seara, continuând declinul marţi, în paralel cu escaladarea situaţiei conflictuale. Moneda Israelului era în scădere cu 0,06% faţă de dolar în prima parte a zilei de ieri, atingând 3,2819 unităţi/moneda SUA. În ziua anterioară, declinul a fost de 0,7%. Totodată, şekelul era în declin cu 0,3% faţă de euro, la 3,9826 untăţi/moneda europeană. Marţi, şekelul pierduse 1% faţă de euro.

  • Leumi Capital Markets: “Escaladarea conflictului susţine slăbirea şekelului”

Potrivit analiştilor Leumi, dacă actualul conflict dintre Israel şi Hamas se prelungeşte, atunci riscul care ameninţă piaţa va creşte pe termen scurt. Dudi Reznik şi Kobby Levi, analişti la Leumi Capital Markets, spun citaţi de Times of Israel: “Escaladarea semnificativă a conflictului din sud a afectat tranzacţiile de la Bursa din Tel Aviv, iar cursul negativ a urmat scăderilor accentuate de luni şi marţi, care au venit pe fondul declinului pieţelor din SUA şi Asia. Dacă actuala rundă a conflictului va fi scurtă şi limitată, atunci bursa va reveni repede în punctul în care se afla înainte să înceapă schimbul de focuri. Însă, preocuparea investitorilor este să nu avem o rundă lungă şi epuizantă de lupte”. Totodată, cei doi economişti afirmă: “Escaladarea conflictului este un factor negativ care susţine slăbirea şekelului, pe lângă operaţiunile de cumpărare valutară pe care le-a desfăşurat pe piaţă, în ultimele luni, Banca Israelului. Experienţa din trecut ne învaţă că slăbirea şekelului pe fondul tensiunilor geopolitice este pe termen scurt, tranzitorie. În ciuda acestui fapt, este posibil ca vârful evenimentului să nu fi fost atins încă, iar o escaladare viitoare ar putea slăbi şi mai mult moneda noastră”. În opinia acestor analişti, la sfârşitul conflictului, şekelul se va consolida. Menţionăm că, ieri, Consiliul de Securitate al ONU urma să se reunească de urgenţă, pe fondul escaladării violenţelor între israelieni şi palestinieni. Coordonatorul special al Naţiunilor Unite pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, a cerut încetarea imediată a ostilităţilor, avertizând că “ne îndreptăm către un război în toată regula”. În opinia sa, liderii de ambele părţi au responsabilitatea să calmeze situaţia. “Încetaţi imediat! Preţul războiului din Gaza este devastator, plătit de oamenii obişnuiţi”, a avertizat Tor Wennesland. Autorităţile israeliene au suspendat, marţi seara, temporar, zborurile către Aeroportul Internaţional Ben Gurion din Tel Aviv, ca urmare atacului. Şi şcolile din mai multe oraşe din sudul Israelului au rămas închise ieri.

  • Dezacord pe principalele probleme

Există o serie de probleme asupra cărora Israelul şi palestinienii nu pot fi de acord, potrivit BBC. Acestea includ aspecte legate de refugiaţii palestinieni, respectiv dacă aşezările evreieşti din Cisiordania ocupată ar trebui să fie menţinute sau înlăturate; dacă cele două părţi ar trebui să împărtăşească Ierusalimul şi dacă ar trebui creat un stat palestinian alături de Israel. Discuţiile de pace dintre părţi se desfăşoară de peste 25 de ani, dar până acum acestea nu au rezolvat conflictul.

———————————————

MESAJUL AMBASADEI STATULUI PALESTINA LA BUCUREŞTI:

  • Guvernul israelian este principalul responsabil pentru escaladarea tensiunilor care au dus la pierderi umane

Evenimentele din Palestina au început odată cu luna de post musulman, Ramadan. Ramadanul a început pe date de 13 aprilie. În luna de post, credincioşii palestinieni, din Iersalim şi din alte oraşe, obişnuiesc să se adune pentru iptar (masa de seară) şi rugăciunea de seară la Muscheea Al Aqusa din oraşul Sfânt, accesul se face prin Poarta Damasc care este cea mai mare intrare în oraşul vechi. După două zile, credincioşii s-au trezit cu bariere metalice puse la Poarta Damasc, cea care duce direct către Esplanada Moscheei. Aceste bariere au fost puse pentru a incomoda oamenii să intre în oraşul vechi. Măsurile au generat revolta în rândul credincioşilor şi au dus la ciocniri cu poliţia israeliană la Poarta Damasc. Pe 24 aprilie, după ciocnirile soldate cu răniţi şi arestaţi în rândul populaţiei civile, poliţia israeliană a evacuat Poarta Damasc, dar a mutat confruntările pe Esplanada Moscheei. Au fost multe confruntări între forţele israeliene şi credincioşii aflaţi pe Esplanada Moscheei, confruntări care s-au soldat cu aproape 600 de răniţi în rândul palestinienilor. Ziua cea mai violentă a fost ziua de 10 mai, când armata şi poliţia israeliană au invadat Esplanada Moscheei, au evacuat credincioşii, ocupând zona cu forţa. Revolta palestinienilor din Ierusalim mai are şi o altă cauză! Aceasta este intenţia autorităţilor din Ierusalimul Ocupat – de a evacua 20 de familii din cartierul Sheikh Jarah şi confiscarea caselor acestora pentru a face loc unor colonişti israelieni. O măsură de epurare etnică, ce poate fi considerată crimă de război. Guvernul israelian nu a răspuns favorabil apelurilor lansate de comunitatea internaţională de a păstra calmul în zonă şi de a îşi înceta acţiunile din Ierusaimul de Est, apeluri lansate de Administraţia SUA, UE, Turcia, Rusia, Liga Arabă şi alte ţări şi a continuat politica sa de represalii împotriva populaţiei în Ierusalimul de Est Ocupat.  Pe 10 mai mişcarea Hamas a dat un ultimatum poliţiei israeliene, să părăsească Esplanada Moscheei şi să respecte voinţa internaţională. Poliţia israeliană nu a dat curs solicitării, iar răspunsul Hamasului a venit la ora 18:00 când au lansat 7 rachete asupra oraşului Ierusalim, rachete care nu au produs nici pagube şi nici răniţi în rândul populaţiei.Răspunsul israelian a fost devastator asupra Făşiei Gaza unde au murit până astăzi (nr. ieri) 30 de civili printer care 9 copii.Ambasada Statului Palestina la Bucureşti condamnă cu fermitate acţiunile de forţă ale armatei de ocupaţie israeliene în Ierusalimul de Est ocupat, acţiuni care au lăsat sute de răniţi din rândul credincioşilor israelieni pe Esplanada Muscheeei Al Aqusa din Ierusalimul ocupat. Aceste metode barbare încalcă dreptul internaţional relevant, dreptul omului şi dreptul uman.Această revolt paşnică a populaţiei din Ierusalimul de Est ocupat este rezultatul acţiunilor armatei, poliţiei şi coloniştilor israelieni din Oraşul Sfânt de la începutul lunii Ramadan când poliţia israeliană a instalat baraje la Poarta Damasc, împiedicând astfel accesul credincioşilor la Moscheia Al Aqusa. De asemenea, Ambasada Statului Palestina la Bucureşti condamnă cu fermitate intenţia autorităţilor israeliene din Ierusalimul ocupat de a evacua familiile din cartierul Sheikh Jarah din casele lor, familii care trăiesc în cartier de generaţii întregi pentru a face loc coloniştilor israelieni. Poliţia şi armata israeliană au făcut arestări în cartier din rândul protestatarilor paşnici care refuză evacuarea anunţată. Condamnăn reacţia disproporţională a armatei israeliene care are drept ţintă civilii din Fâşia Gaza şi considerăm că Guvernul israelian este principalul responsabil pentru escaladarea tensiunilor care au dus la pierderi umane.

%d blogeri au apreciat: