Povestea lui Vetalau, stranepotul eroinei din nuvela Fefeleaga. Antreprenor in turism original pe culmile Apusenilor

Gheorghe David, poreclit “Vetalau”, este stranepot de-al Fefelegii, femeia facuta celebra in nuvela scrisa de Ion Agarbiceanu. De mai bine de 20 ani a revenit la Bucium, in Apuseni, unde si-a deschis o mica afacere in domeniul turismului.

Gheorghe David si-a petrecut aproape 30 de ani in Valea Jiului, locul unde au lucrat sute de buciumani, dupa ce minele de aur din Apuseni au fost nationalizate. S-a pensionat in 1999, cand s-a si intors acasa, la Bucium Sasa, locul unde stau fata in fata Detunata Goala si Detunata Flocoasa, monumente ale naturii emblematice pentru Muntii Apuseni. A mostenit gospodaria parinteasca, situata pe dealul opus celui sub care strabunica lui, eroina lui Agarbiceanu, si-a petrecut anii tineretii. “Bunicul meu s-o insurat cu fata cea mare a lu’ Fefeleaga, o chema Maria. Lui i se zicea Niculae a Vetii, pa scurt – Vetalau. Eu seaman mult cu el si de-aia mi sa zice si mie asa”, spune barbatul. Agarbiceanu a scris “Fefeleaga”, o fresca a satului motesc din acea vreme, in perioada in care a fost preot in Bucium. Scriitorul s-a inspirat din viata unei femei din Bucium, Sofia Danciu, care a trait intre 1869 si 1951. Ultimii 11 ani din viata, Sofia a locuit impreuna cu familia fiicei celei mari in casa din barne de lemn de la Bucium, care, din pacate, a fost distrusa de un incendiu in 2014. Vetalau a incercat sa o reconstruiasca dar nu a reusit. Sofia Danciu a avut sase copii, doua fete si patru baieti. Trei au murit la scurta vreme de la nastere, doi au decedat dupa 30 de ani. In povestirea lui Agarbiceanu, Sofia Danciu avea cinci copii care au murit inainte de a implini 15 ani. Maria, bunica lui Vetalau, a fost fiica cea mare a Sofiei Danciu. Locuinta Fefelegii a fost distrusa intr-un incendiu. Popasul Fefeleaga este format dintr-un grajd construit cu dezertori din Primul Razboi Mondial si apoi folosit de acestia drept ascunzatoare si un fel de sopru ridicat mai recent si “zidit” pe toate laturile cu scanduri. Vetalau are si acum saua si corfele care l-au lasat fara piele pe spinare pe Bator, calul personajului din nuvela. Locul nu ofera conditii de hotel sau pensiune, dar reprezinta o experienta cu totul inedita. Pe timpul verii, pasunea din jurul popasului este plina de corturi ale turistilor care vin sa petreaca cateva zile in natura salbatica a Apusenilor. “Era o femeie harnica nu se lasa la nimeni, ramasa vaduva de tanara. Bunicii mei imi zaceau ca atunci, cand mai intrau vacile vecinilor pe locul ei, le prindea si le lega de gard. Cand veneau vecinii sa le ia, le spunea ca nu le da numa’ daca ii platesc bani. Cand sa-ntorceau nu le mai lua niciun ban. Era un fel de pedeapsa ca n-au avut grija animalelor”, mai spune Vetalau despre strabunica lui. Gheorghe David are acum 79 de ani si ar vrea sa vanda popasul turistic si terenul aferent unui intreprinzator mai tanar care sa poata sa si investeasca. Pana atunci, Vetalau continua sa ii primeasca pe toti turistii care urca la Bucium, la peste 1.000 de metri altitudine, cu celebrele placinte motesti. Cand poate le este si ghid la Detunata Goala, monumentul naturii aflat la cateva sute de metri departare. Nuvela lui Ion Agarbiceanu, a fost publicata in anul 1910. Mult timp s-a studiat in primii ani de scoala. Dupa ce au fost introduse noile manuale, a fost scoasa din programa. Totusi, cei mai multi profesori de limba romana predau aceasta povestire in orele suplimentare de lectura. In centrul comunei Bucium a fost deschis muzeul etnografic Fefeleaga, unde vizitatorii pot vedea obiecte ce i-au apartinut acesteia.

Scurt rezumat al nuvelei Fefeleaga

In fiecare dimineata, Maria, poreclita Fefeleaga porneste cu calul sau Bator sa incarce cosarcile cu pietre din care oamenii scot aur, fiind platita cu 10 cruceri de povara. Pe vremea cand traia sotul sau Dinu, o ducea mai bine caci muncea si acesta. Lucra la baie (mina – n.r.), unde sfredelea stanca. Aveau impreuna cinci copii, insa toti erau bolnaviciosi, ceea ce-l nemultumea pe Dinu. Insa, n-a apucat sa-i vada mari, caci s-a stins devreme. A doua zi dupa inmormantare, trezindu-se fara niciun un ban, Maria l-a luat pe Bator si a plecat sa incarce pietre. Acela a fost momentul cand oamenii au numit-o Fefeleaga. La cinci ani de la moartea barbatului, Fefeleaga ramasese doar cu doi copii, ceilalti murisera cum atinsesera varsta de cincisprezece ani.
Mai avea o suparare Feleleaga. Bogatanii carora le vindea pietrele, intarziau sa plateasca stiind-o fara ajutor si sperau sa uite. Astfel, duminica umbla prin sat sa-si stranga platile si nu mai ajungea pe la biserica. Timpul trecuse, iar Fefeleaga a ramas cu un singur copil, fetita Paunita. Cand si aceasta a murit, se vede nevoita sa-l vanda pe Bator pentru a avea bani de inmormantare. L-a dus pe Bator la targ si cu lacrimi in ochi s-a despartit de el. De la moartea barbatului parea ca se intelege cu acesta ca si cum l-a inlocuit. Insa, ori de cate ori se uita la el isi amintea de sirul lung de morti.

 

%d blogeri au apreciat: