“România e singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur!”

Deși declarațiile remarcabile făcute de BarbaraDeppert Lippitz, pe care le veți citi în acest articol, au o vechime de 5 ani, ele reprezintă acel tip de mesaj care trebuie adus în prim plan curegularitate, pentru a intra în subconștientul colectiv și, astfel, pentru a elimina programările mentale perverse de genul celor elaborate de un Lucian Boia, care pretinde că istoria românilor este nesemnificativă.

Poate cel mai reputat expert european în aurul antic, arheologul Barbara Deppert Lippitz a cercetatîn urmă cu câțiva ani povestea brățărilor dacice din aur. Un săptămânal național a profitat de ocazie și a publicat un articolcare conține mai multe declarații făcute de Barbara Deppert Lippitz despre aurul României și despre geto-daci. Iată cum se vede istoria românilor dinperspectiva unui arheolog străin,specializat în aurul antic: “Voi sunteți cu siguranță urmașii dacilor. Romanii au venit, au luat aurul, au stat operioadă și au plecat. Este adevărat că au lăsat și câteva urme prin această trecere temporară pe teritoriul dac. Au lăsat puțină latină, pentru că latina era limba oficială, au lăsat ceva monumente, expresiea recunoscutei culturi romane, și foarte puține obiceiuri, dar ei nu au putut să schimbe structura poporului dac, până la plecarea lor și nici după aceea. Poporul român, care desigur a suferit și alte influențe, se deosebește radical de cel italian. Este mult mai ospitalier, mai jovial, mai comunicativ. Legătura românilor cu natura este mult mai profundă decât a celorlalte popoare europene. Și aceasta este cea mai importantă moștenire păstrată de la daci. Dacii erau una cu natura. Natura era viața lor, iar viața lor era natura. Aveți peste 6000 de ani de istorie a aurului!Este istoria voastră și numai cine nu vrea nu o privește la adevărata ei valoare. După părereamea, sunteți singura țară din Europa care are istoria scrisă înpropriul ei aur. Și ăsta este un lucru rar și excepțional, de care puteți să fiți mândri. (s.n.) Probabil că numai în America de sud, laBogota, în celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, daraceasta reprezintă doar o parte a istoriei lor și nu o intreagă istorie gravată în aur, așa cum aveți voi. Nici la Luvru, nici la BritishMuseum și nici în muzeele din Statele Unite nugăsim ce există în muzeul dumneavoastră de istorie. (este vorba de Muzeul Național de Istorie din București – n.m.) Sigur,au multe exponate de aur și aceste muzee, dar ele aparțin altor culturi decât ale țărilor respective. Este regretabil că voi, românii, nu ați profitat de aceasta istorie scrisă în aur, așa cum ați fi meritat. Și când spun “ați fi meritat”, mă gândesc la ceea ce istoria voastră a însemnat pentru Europa, la forța pe care aurul vostru a avut-o în construirea unei civilizații demne de marile civilizații ale lumii. Aici, la voi, nu găsim aur cumpărat sau obținut prin cuceriri, ca în celelalte muzee ale lumii. Aici vorbim, în exclusivitate, de aur autohton. Voi, poporul român, puteți să vă mândriți cu originea voastră și să vă considerați cel puțin egalii celorlalte popoare care au rădăcini în bătrâna Europă”.

Strania relație dintre Principesa Ileana și Emil Bodnăraș

Încet și greu, faptele încep să se “lege”. Comuniștii nu au fost niște “sfinți”, dar nici alții…  Dej despre Ferdinand:El nu a fost decât rege, eu sunt poporul!

Directorul secției române a radio Europa Liberă, Vlad Georgescu,

a realizat, în 1986, o serie de interviuri la Munchen cu Principesa

Ileana, în care, printre multe altele, sunt evocări ale vieții din România după cel de-Al Doilea Război Mondial până la abdicarea 

Regelui Mihai.

Principesa Ileana spune câteva ceva și despre unii lideri comuniști, 

ca Gheorghe Gheorghiu Dej, Emil Bodnăraș, Lucrețiu Pătrășcanu,

 pe care i-a cunoscut în acea  vreme.Mergând la mare, unde se afla Gheorghiu Dej, care era ministru în guvernul Petru Groza, ca să-i vorbească despre situația fondurilor Crucii Roșii, principesa s-a scuzat că îl face să întârzie și pleacă trenul cu care liderul comunist urma să meargă la București.Deja i-a spus că trenul îl va aștepta cât este nevoie. Surprinsă de replică, Ileana îi zice că tatăl ei, Regele Ferdinand,nu și-ar fi permis niciodată să comande ca un tren să-l aștepte. Dej i-a tăiat-o scurt: „El nu a fost decât rege, eu sunt poporul!”. În februarie 1945, Principesa Ileana a cunoscut la spitalul din Bran un „domn important”, care-l însoțea pe generalul Vasiliu Rășcanu,sosit în inspecție. A stat de vorbă cu el și i-a spus despre extinderea spitalului. Domnul de la București s-a prezentat, la sfârșit, dar principesa nu i-a înțeles numele. I-a spus că este secretarul Partidului Comunist și că se bucură că a venit, că și-a schimbat părerea despre ea: „Când vom ajunge la putere, amintiți-vă de mine. O să fac tot ce pot să vă ajut!”. Era Emil Bodnăraș, care s-a ținut de cuvânt. Când chirurgul-șef de la spitalul din Brașov a fost arestat, Ileana i-a scris lui Bodnăraș, iar acesta a rezolvat problema. Mai mult, a intervenit pe lângă Ministerul Sănătății pentru ca spitalului din Bran să-i fie acordat tot ajutorul necesar. Când generalii care au luptat pe Frontul de Est au fost condamnați

la moarte, Ileana a intervenit din nou Bodnăraș. S-au întâlnit noaptea, în secret, acasă la liderul comunist, fără ca nimeni să știe. Ileana a încercat să-l convingă pe Bodnăraș că ar fi rău pentru Partidul Comunist să-și înceapă guvernarea în sânge. În cele din urmă, el i-a spus că, dacă Regele nu va semna sentința, va susține punctul ei de vedere. Pedeapsa la moarte a generalilor a fost comutată la închisoare pe viață. Apoi, la începutul anului 1946, o dată cu finalul grevei regale, Bodnăraș a invitat-o pe Principesă la o petrecere la el acasă, pentru a face cunoștință cu restul guvernului. Directorul secției române a radio Europa Liberă, Vlad Georgescu, a realizat, în 1986, o serie de interviuri la Munchen cu Principesa  Ileana, în care, printre multe altele, sunt evocări ale vieții din România după cel de-Al Doilea Război Mondial până la abdicarea Regelui Mihai. I-a cunoscut atunci pe Petru Groza, „care, cu felul lui vesel de a fi, știa să fie antrenat într-o societate”; pe Gheorghe Gheorghiu-Dej,  „un bărbat solid și nu neplăcut ca înfățișare”; pe Ion Gheorghe Maurer, „care era poate mai distins decât ceilalți din grup”; pe „antipaticul Teohari Georgescu, care nici măcar nu se străduia să fie agreabil” și pe  Ana Pauker, care „era ca un boa constrictor care abia a fost hrănit, așa că nu te mănâncă pe loc. Greoaie și trândavă cum părea, avea tot ce este respingător, dar totodată fascinant la un șarpe”. În interviul cu Vlad Georgescu, principesa spune că „Pătrășcanu era mai civilizat. Și Bodnăraș era mai civilizat” decât Dej. În memoriile sale arată: „Și așa am început cu Bodnăraș o stranie – cum să-i spun? Prietenie? Nu, căci nu era asta. Emil Bodnăraș și cu mine am fost întotdeauna în mod deschis în tabere opuse. Eram inamici până în străfundul gândurilor și idealurilor noastre. (…) Supraviețuirea unuia din noi însemna moartea celuilalt. Totuși, oricât ar părea de ciudat, el nu a lăsat niciodată vreun apel de-al meu fără răspuns, și am apelat de multe ori la el”. Cea mai frumoasă Principesă a României din toate timpurile, Ileana  s-a născut pe 5 ianuarie 1909 la București și a murit la 21 ianuarie  1991, în Pennsylvania, fiind fiica cea mică a Regelui Ferdinand I al  României și a Reginei Maria

%d blogeri au apreciat: