În oglinda timpului

Editura Muzeului de Istorie din Galați s-a învrednicit anul acesta și a tipărit o carte-album* necesară cercetătorilor operei Hortensiei Papadat Bengescu, cititorului avizat , ca și publicului larg, dornic de lecturi incitante. Autorii acestei bijuterii sunt Mihaela Damian și Gheorghe Frătița. În Introducere(a) de la pag.7-9, Mihaela Damian face precizararea: „ se oferă astfel cercetătorilor și iubitorilor literaturii Hortensiei Papadat Bengescu prilejul să pătrundă în universul intim al scriitoarei, să cunoască pe membrii familiilor Bengescu și Papadat, personaje reale din „cartea vieții”, transfigurate artistic în creația sa literară”. De asemenea, sunt reproduse fotografii care înfățișează familia literară a H.P.Bengescu: scriitorii din cadrul celor două cenacluri literare pe care le-a frecventat la Iași – „Viața românească” și la București – „Sburătorul”. Întâlnim, pe parcurs, dedicații ale autoarei, pe cărți, în ediții princeps, dedicații pentru mulți dintre membrii familiei sau pentru prieteni apropiați. Este redat și programul privitor la piesa de teatru „Bătrânul”, piesă care s-a jucat în stagiunea 1920-1921 pe scena Teatrului Național din București. Din cartea în discuție, Mihaela Damian ne-o înfățișează pe autoarea romanului „Concert din muzică de Bach”, ca fiind, de mică, dornică de învățătură, mama ei ajutând-o în a descifra tainele scrisului și a cititului, dar și să cunoască limba franceză, calități pe care și le va dezvolta și multiplica pe tot parcursul vieții. Cele 129 fotografii care sunt publicate în interiorul volumului, scot în evidență aspecte din viața scriitoarei precum și a familiei acesteia. Sunt tipărite și coperte ale  unor cărți în ediții princeps, cu dedicații semnate de autoare. Printre cărțile cu autograf, menționăm:„Fecioarele despletite” (Ed. Ancora, București, 1926), „Bătrânul”, comedie socială în 5 acte (Ed. Alcalay&Co, București, 1920), „Balaurul” (Ed. Ancora&Calafeteanu, București, 1923), „Drumul ascuns” (Ed. Națională S.Ciornei, București, 1932), „Logodnicul” (Ed. Adevărul S.A., 1935). Redăm și autograful scris cu cerneală albastră de pe ultima carte amintită:„Leanei mele mici și dragi care a participat cu prezența ei dulce și cuminte la tribulațiile ”Logodnicului”, Mica” (14 mai 1935).     Sunt prezentate, cu mare grijă și multă atenție, aspecte importante din viața scriitoarei, de la înscrierea ei la școlile pe care le-a absolvit, până la viața de familie, dar mai ales în ceea ce privește activitatea scriitoricească. Cartea-album se încheie cu câteva crochiuri semnate de personalități ale timpului, epocă în care scriitoarea a trăit: Felix Aderca(Mărturia unei generații, 1929), Vasile Damaschin („Viațaliterară”, 1938), Cella Serghi, Pe firul de păianjen al memoriei, 1927), Ioana Postelnicu (Seva din adâncuri, 1985), Mihail Sevastos (Amintiri de la Viața românească, 2015), Camil Baltazar (Contemporan cu ei. Amintiri și portrete, 1962), Ovid S. Crohmălniceanu (Amintiri deghizate, 2012). Mai departe, spicuim câte ceva din adnotările contemporanilor H.P. Bengescu: „Doamna Hortensia PapadatBengescupoate da lecțiigenerațieinoastre, de autoperfecționare…” (F. Aderca); „Verva, sprinteneala, ascuțimeaspiritului se dau de-a dura peste tot, ca niște bile lucioase. Nu știu de undesă le culeg. Are o bogăție de ideiși de imagini, o ușurință de expunereșimai cu seamă un debit verbal care tesurprinde ca pe inamic. Torentulîn loc săteoboseascăteantreneazăși… cozeriaîncepe” (VasileDamaschin, p.175); „Cuvinteleeiveneau din adâncșigâlgâiauîngîtlej”(CellaSerghi, p. 176) ; „Marearomancieră de maitârziu era – sub febrilitateașiprecipitareaei, sub vorbireaeiafectată, nițelușcântată – de pe atunci, și a rămasșimaitârziu, o reflexive și un om de mare modestie” (Camil Baltazar, p.181);„…era o femeieînaltă, înciudavârstei (avea 73 ani), se mișcagrațios. Și-a ales un loc câtmaiferit de lumina și, gata, săsatisfacă, amabilă, curiozitateamea, m-a poftitsăvorbesc. S-a bucuratcăva fi obiect de studio la Universitate[…] (Ov.S.Crohmălniceanu,p.181-182). Sunt câteva din multele mărturii despre marea prozatoare născută în localitatea Ivești, județul Galați. Iată ce găsim pe coperta a IV-a a cărții,de fapt ce nota H.P.Bengescu în „Viața românească, nr.4, aprilie 1913, într-un articol intitulat „Dorința”: „… Ce sfântă Plămadă! Și ce bine înțeleg pe acei ce s-au aplecat și au sărutat cu buze fierbinți pământul neasemănat al acestei țări. Îți mulțumesc, pădure, că ai adunat din taina ta sucul acestei iubiri și l-ai turnat în mine, – iar eu, cu glasul slab și neasemănat cu al tău, am povestit și altora minunea.” Am parcurs cu atenție și mare satisfacție la lectură această carte-album, atât de necesară, pentru care Mihaela Damian, Gheorghe Frătița, dar și editorul Cristian-Dragoș Căldăraru merită o notă aparte în conștiința cititorilor.

Florentina-Lilica PARASCHIV

  • Hortensia Papadat Bengescu în oglinda timpului, Editura Muzeului de Istorie, Galați, 2021
%d blogeri au apreciat: