DOSARUL CHELU CĂTĂLIN

Actorii principali: Gabriel Constantinescu, Lupu Florentina, Minjineanu Edy-Gabriel, Munteanu Cătălin, Panaite Tinel şi răposatul Chelu Cătălin Constantin.După ce am luat la cunoştinţă de memorabila Ordonanţă de clasare din 03.03.2020, dată în istoricul dosar 394/D/P/2007, înregistrat la DIICOT Structura Centrală, ne-a cam dumirit cum a abordat această instituţie cercetarea infracţiunilor economico-financiare de mare amploare săvârşite de gruparea gălăţenilor din anturajul afaceristului Chelu Cătălin. Infracţiunile acestui grup, săvârşite într-o multitudine de societăţi comerciale, răspândite pe întreg teritoriul ţării, complexitatea infracţiunilor săvârşite, numărul impresionant de acte de colectat şi studiat, volumul uriaş de inspecţii, expertize, declaraţii, toate ar putea constitui o scuză pentru tergiversarea finalizării cercetărilor, intervenirea prescripţiei şi inevitabila clasare. Este dezamăgitor ca după o muncă impresionantă, cu implicarea a zeci şi zeci de persoane, mii şi mii de ore de muncă, declaraţii, etc. să ajungi ca la final să constaţi că în mare parte munca a fost în zadar. Cercetările la care am făcut referire vizează o perioadă extinsă, începând de prin anii 2003-2004 şi până prin anii 2012. Am mai aflat că prejudiciile constatate, în mare parte, au fost în detrimentul bugetului de stat, reprezentând preponderent taxe şi impozite neplătite la stat, returnări ilegale de TVA etc. Despre prejudiciile create persoanelor vătămate, în speţă acţionarii cuponari, cei de bună credinţă, ne-am cam lămurit, au rămas cu buzele umflate, cum se spune, ce-a papat cuţu…e bun păpat. Ordonanţa ne-a adus la cunoştinţă, pe parcursul a 300 pagini, că delapidările uriaşe s-au prescris, personajele vinovate au scăpat basma curată şi se pot bucura de furturile colosale. După dezamăgirea simţită după lecturarea celor 300 de pagini ale ordonanţei, ne-am revigorat la citirea ultimei pagini, cea cu numărul 301. Pagina respectivă ne-a surprins şi ne-a dat speranţe prin ce ni se prezenta. Am început să credem că justiţia îşi va îndeplini menirea într-un final, persoanele vinovate vor plăti penal şi material. La punctul 44 al ordonanţei, respectiv la pagina sus-menţionată, procurorul de caz, după ce ne-a cam dezamăgit cu aprecierile repetitive, gen prescrierea faptei, clasare, vine cu ceva nou. Acesta, în temeiul art. 63 alin.1, C.p.p. raportat la art.11, alin. 3 din OUG 78/2016, dispune disjungerea cauzei şi întocmirea unui nou dosar, în vederea continuării cercetărilor de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.8 alin.2 şi 3 din Legea nr.241/2005. Persoanele în cauză sunt suspecţii Constantinescu Gabriel, Munteanu Cătălin, Chelu Cătălin Constantin şi Panaite Tinel, gălăţeni de-ai noştri. De asemenea am aflat că Lupu Lina Florentina, Minjineanu Edy-Gabriel şi Munteanu Cătălin, sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9, alin 1, lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p., constând în înregistrarea în evidenţe de operaţiuni nereale. Este vorba de înregistrările efectuate la Fricom SA, administrator unic Lupu Lina Florentina, în relaţia cu SC Management Board SRL, reprezentată de Munteanu Cătălin, cu New Dezvolt Consulting SA, reprezentată de Patrichi Giulio Nelu, cu Alprom SA Piteşti reprezentată de Brînză Mihai, în relaţia cu Vulturul Comarnic SA, reprezentată de acelaşi Brînză Mihai şi în relaţia cu firmele Dacovex SRL şi Neo Terasoft SRL, ambele administrate de Stan Maricel Ionel. În ce îl priveşte pe Minjineanu Edy-Gabriel, director general Comat SA Galaţi, acesta urmează a fi cercetat pentru înregistrarea de operaţiuni nereale în relaţia cu SC Management Board SRL, reprezentată de Munteanu Cătălin. Persoanele prejudiciate şi-au făcut speranţe că vinovaţii vor răspunde material şi penal, aşa cum scrie la carte. Dar, cum de la teorie la practică este lungă cale, să nu-şi facă speranţe deşarte. Faptele au fost săvârşite cu ani buni în urmă, iar cercetarea va dura mult, iar la final sunt mari şanse ca procurorul să revină cu deja cunoscutele vorbe: clasare, prescriere, prescripţie etc..
Mai mult, cei ce cunosc situaţia în cauză cred că acuzele privind înregistrările nereale, doar cu complicitatea firmelor enumerate mai sus, ar fi doar o modalitatea de a-i face scăpaţi. Personajele respective au efectuat un număr foarte mari de acest gen, dar care nu au fost aduse la cunoştinţă organelor de cercetare. Ar mai fi ceva: reprezentanţii firmelor cu care s-a „colaborat” la înfăptuirea operaţiunilor nereale, nu sunt cumva complici şi ar trebui să răspundă? Este o întrebare la care poate vom afla răspunsul. Comatul a devenit o afacere de familie a Minjinenilor iar liderul Edy face jaf pe față. excroaca aia de contabilă îl învață cum să acopere toate excrocheriile,  sperăm să le vină vremea și lor de plată. Cu banii furați de la Comat a cumpărat el și nevastă-sa acțiuni de sunt cei mai tari, fac ce vor, banii din chirii nu se știe ce și cum, la acționari nimic. De ce sunt dați în judecată pentru sumele ălea uriașe, pentru ce s-au luat banii și când? Bandiți mare alde Mînjineanu ăștia.

Ordonanţa dată la comandă a condus la prescrierea faptelor

Despre Cătălin Chelu s-au scris în presă sute de articole, timp de mai bine de două decenii. Chiar şi după decesul afaceristului gălăţean, în decembrie 2014, au apărut numeroase articole în presă, toate vizând nu persoana sa, ci bătălia aprigă a moştenitorilor, cât şi a celor din anturajul răposatului, miza constituind-o uriaşa avere, mai bine zis furăciune, acumulată într-o perioadă de peste 20 de ani. Rar ne-a fost dat să nu citim, aproape zi de zi, în presa de genul IMPACT EST, REALITATEA, „Capital”, „Ziarul Financiar”, „Financiarul”, „Bursa” etc., despre isprăvile magnatului Cătălin Chelu pe piaţa bursieră, ce societăţi a mai cumpărat, ce matrapalzâcuri a mai făcut prin imperiul firmelor sale. Dosarele de cercetare inundau ţara din toate colţurile în care acesta se implicase în afaceri, dar finalitatea lor nu s-a observat în decursul anilor. Anul 2012 a fost cel în care vâlva stârnită în jurul gălăţeanului Cătălin Chelu a atins apogeul, culminând cu făcătura mitei de un milion de euro promisă chestorului Fătuloiu, mascarada cu maşini de poliţie, girofaruri, sirene, sacoşa cu 50.000 euro vânturată ostentativ în faţa presei şi a televiziunilor etc. Tot ce a urmat arestării, condamnării acestuia, fuga lui din ţară, liniştea instalată în presă după decesul afaceristului, modul în care au continuat cercetările în zecile de dosare penale colectate la organul suprem al crimei organizate, DIICOT-SC, ne-a cam condus la ideea că totul a fost bine planificat. Cătălin Chelu a fost creaţia unui sistem care l-a ridicat pe cel mai înalt podium al reuşitei financiare, el reuşind să strângă o avere cu mult peste cea raportată în statisticile vehiculate în presa vremii. Toate acestea l-au făcut să creadă că este cel mai mare şi cel mai tare. Se părea că este intangibil şi insul afişa un tupeu şi o aroganţă rar întâlnită. Se pare că nu a fost aşa intangibil cum credea. Sistemul care l-a creat a considerat că este momentul ca acest personaj să iasă din scenă, iar la momentul potrivit, a fost scos din joc mult mai rapid decât s-ar fi aşteptat cu toţii. Mascarada cu Fătuloiu a fost o regie ieftină, dar grandomania şi mârşăvia anturajului l-au dus la pierzanie. El a intrat în mormânt, camarila zburdă în libertate, are vile, bolizi de lux, şi împarte uriaşa pradă acumulată în două decenii de jaf. La marea împărţeală au apărut şi terţe personaje dubioase, dar despre cei care s-au înfruptat şi se înfruptă din uriaşa pradă, vom reveni cu altă ocazie.

DIICOT- SC, debut furtunos

Aşa s-ar putea spune după cum vuia presa prin anul 2012: Chelu şi alte 12 persoane cercetate, anchetate, grup infracţional etc.. A fost doar o furtună într-un pahar cu apă. Totul s-a cam estompat după vreo jumătate de an. Apoi s-a instalat o linişte suspectă. Am intrat de curând în posesia Ordonanţei de clasare nr.394/D/P/2007 din martie 2020, ordonanţă ce conţine 300 de pagini, rod al unei activităţi desfăşurate pe o perioadă de peste 17 ani de către echipe de procurori, poliţişti, experţi, inspectori financiari, din toate colţurile ţării. Zeci de dosare, mii şi mii de pagini, sute de declaraţii, toate vizând activitatea unui grup infracţional constituit în Galaţi în jurul controversatului afacerist gălăţean, Cătălin Chelu. Putem spune, fără putinţă de tăgadă, că ne putem lăuda, cu ghilimelele de rigoare, că noi, gălăţenii, suntem tari la grupuri infracţionale în domeniul economico-financiar. Iată, Cătălin Chelu, cunoscut multora dintre noi prin reţeaua de cablu TV care împânzea Galaţiul prin anii 1992-1993, a depăşit orice închipuire în ceea ce priveşte amploarea infracţiunilor, complexitatea lor şi extinderea teritorială pe toată harta ţării. Societăţi comerciale, unele mai mici, altele de renume, au devenit victime ale grupării infracţionale constituite în jurul acestui personaj considerat un rechin al pieţei bursiere. Rând pe rând, firmele în care s-a implicat, odată intrate în colimatorul grupării gălăţene, au devenit victime sigure. În doi timpi şi trei mişcări au fost devalizate de lichidităţi, au fost îndatorate, li s-au vândut activele importante, au redus activitatea de producţie, au fost implicate în tranzacţii bursiere care le-au ruinat, au dat muncitorii afară, le-au băgat în faliment. Lecturarea Ordonanţei 394/D/P/2007 pare un scenariu de groază, aspectele prezentate în cele 300 de pagini părând nereale. Se vorbeşte de sume de bani de zeci şi zeci de milioane colectate zilnic, fără acte, toate cărate cu sacoşa, valiza, toate ajungând într-o primă fază în fişete încăpătoare din domiciliul răposatului Cătălin Chelu. Procurorii au început cercetarea activităţii infracţionale a grupării constituită în jurul lui Chelu Cătălin în perioada 2002-2003 şi au continuat până prin anii 2012. Declaraţiile date de personajele implicate par ireale. Se vorbeşte despre debutul activităţii infracţionale şi cum s-au strâns sume fabuloase de bani într-o perioadă scurtă de timp. Conform declaraţiilor, debutul în activitatea infracţională s-a făcut prin firma de cablu Cony Sat, devenită peste ani CCC Blue Telecom. Reuşise Chelu să-şi extindă reţeaua de cablu în foarte multe oraşe, sate, încasând sume mari de bani, dar care sume, în proporţie covârşitoare, nu se evidenţiau fiscal. Toate aceste disponibilităţi au fost folosite pentru implicarea, începând de prin 1998, în cumpărarea de pachete de acţiuni ale fostul FPS (Fondul Proprietăţii de Stat), cât şi acţiuni de pe piaţa Rasdaq, fapt ce i-a permis să penetreze ca acţionar într-o multitudine de societăţi comerciale: Sircovtex SA Siret judeţul Suceava, Galgros SA Galaţi, Fricom SA Galaţi, UPSS Botoşani, Galatex SA Galaţi, Scule Filetat SA Sfântu Gheorghe, Favil SA Vâlcea şi lista este foarte lungă. În cuprinsul Ordonanţei este prezentat modul în care a evoluat activitatea infracţională a grupării Chelu în multitudinea de societăţi comerciale în care s-a implicat. Au fost relatate toate maşinaţiile folosite, care nu au nici o legătura cu activitatea economică a societăţii, fiind vorba despre delapidări de sume de sute de milioane, acte fictive de cheltuieli, sustrageri de sume din gestiunea societăţilor, spălare de bani, constituirea de grupuri infracţionale etc.

Iată câteva declaraţii date in faţa procurorilor:

Gulerele albe intră în acţiune

Din datele Ordonanţei am aflat că procurorul sesizează faptul că începând cu anii 2005-2006, membrii grupării Chelu trec la un alt stadiu al activităţii infracţionale. Este relevată şi complexitatea metodele folosite pentru acapararea ilicită de bunuri imobiliare, bani etc. Este evident că cineva, cu multe cunoştinţe în domeniul finanţelor, consiliază şi totodată asigură protecţia grupării. Despre persoanele implicate în consilierea şi protejarea personajelor din jurul lui Cătălin Chelu, vom vorbi altă dată. La început apreciam meticulozitatea prezentării probatoriului, modul şi perioada în care s-au săvârşit infracţiunile, persoanele implicate, dar pe parcursul lecturării Ordonanţei, observăm că procurorii au tergiversat atât de mult cazul, încât au condus faptele comise spre clasare, asupra acestora intervenind prescripţia.

DIICOT-SC, egal cooperativa munca în zadar

Aşa s-ar părea după parcurgerea primelor două sute de pagini, când apar ostentativ termenii precizaţi mai sus: „prescripţie” şi „clasare”. Faptele există, ne descrie procurorul data săvârşirii, persoanele responsabile, încadrarea juridică, dar ne anunţă cu nonşalanţă că s-au cam prescris. Tot din Ordonanţă am aflat cum şi când s-au declinat alte diverse dosare din ţară către Structura Centrală, când s-au luat declaraţiile, de la cine, ce au declarat. Ni se prezintă meticulos, de către procuror, faptele, persoanele implicate, societăţile prejudiciate, persoanele beneficiare, articolele de lege încălcate, sancţiunea prevăzută de lege şi la final, din nou, cuvintele magice: „prescripţie”, „clasare”. Întrebarea firească, de bun simţ, este: oare la ce au mai muncit sute de oameni, s-au întocmit dosare cu mii de pagini, s-au plătit experţi, au fost implicaţi, pe cheltuiala statului, zeci, poate sute de organe fiscale, când ştiau că, în majoritatea cazurilor, intervenea prescripţia, dacă se tergiversa finalizarea dosarului? Un alt aspect negativ este că prescrierea faptelor se datorează, se pare, organelor de cercetare, care au tergiversat, cu bună ştiinţă zic unii, întocmirea actelor procedurale. Din câte am aflat, acest dosar începuse furtunos, fosta şefă DIICOT-SC, Alina Bica, îi băgase în sperieţii pe membrii grupării Chelu: unii au albit, alţi au divorţat rapid şi au lăsat pe numele fostelor soaţe toate „activele” comune, alţii s-au nevrozat etc. Alina Bica, complicată în problemele ei personale, tot cu legea, a plasat dosarul către procurorul Monica Isăilă, căreia i-au trebuit ani buni să tot cerceteze, să conexeze dosarele primite, mai noi, cu cele mai vechi. Timpul a trecut, tabăra lui Chelu a fost lăsată să se desfăşoare în voie, parcă ştia ceva, ce intuiau mulţi de altfel: dosarele trebuiau să dospească până când „toată lumea” va fi mulţumită, mai puţin persoanele prejudiciate din cadrul societăţilor comerciale, amărăştenii de cuponari. Este bine de reţinut un fapt: prejudiciile stabilite într-un final de organele de cercetare penală vizează doar pe cele create bugetului de stat. Un singur aspect ar fi benefic: s-a dispus sechestru pe multe active, sume de bani şi imobilizări financiare. În ce priveşte responsabilitatea, constatăm că mortu-i vinovat de toate cele, în speţă Chelu Cătălin Constantin: de delapidare, evaziune fiscală, înfiinţare de grup infracţional, manipularea pieţei de capital etc. Alături de el au mai fost găsiţi doi vinovaţi: Rimar Doina şi Rimar Cezar, părinţii defunctului Chelu, ambii oscilând în jurul vârstei de 80 de ani. Ceilalţi membri ai grupării Chelu par a fi îngeraşi. Sunt consideraţi victime ale lui Chelu Cătălin. Au acţionat de teama de a nu-şi pierde locul de muncă. Oare aşa să fie? În ceea ce priveşte acţionarii persoane-fizice, cuponarii, prejudiciaţi de activitatea grupării Chelu, rămân consternaţi când văd că prejudiciile create societăţilor în care sunt implicaţi nu sunt cuantificate şi nu se stabilesc răspunderi şi mod de recuperare.

Ordonanţa nr. 394/D/P/2007, ascunsă celor vătămaţi!

Procurorul care a emis Ordonanţa de clasare la care ne-am referit este Roman Lăcrămioara, cea care a primit dosarul ca la capăt de linie. Când l-a primit, în ce stadiu, cât l-a ţinut, nu ştim, dar poate vom afla. Este inadmisibil ca o grupare infracţională de talia grupării Chelu, cea mai mare din ţară ca număr, prejudiciu creat, ca răspândire în teritoriu, să rămână nepedepsită, să se bucure de uriaşa furăciune, fără a răspunde în faţa legii. Acesta este un adevăr crunt; mai mult, conţinutul aceste Ordonanţe nu a fost adus la cunoştinţa a zeci de mii de persoane prejudiciate, în speţă acţionarii societăţilor puse pe chituci. Actualul cadru legislativ a permis, paradoxal, ca persoanele responsabile de jaful uriaş înfăptuit de gruparea Chelu să rămână în toată perioada de cercetare penală în posturi de conducere, respectiv de decizie, acestea continuându-şi activitatea. Culmea, cei care au săvârşit infracţiunile precizate în Ordonanţă, sunt fix ăia care au primit respectivul înscris, ei neaducându-l la cunoştinţa acţionarilor societăţilor unde documentul a fost trimis. Considerăm că doar vreo câteva zeci de persoane din zecile de mii acţionari ai respectivelor societăţi au luat la cunoştinţă de Ordonanţă.

La final: o nouă telenovelă

Procurorul Lăcrămioara Roman anunţă la finalul Ordonanţei că s-a disjuns cauza şi s-a întocmit un nou dosar în vederea continuării cercetărilor de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Despre ce infracţiuni şi cine sunt persoanele implicate, aflați în curâțnd când vom reveni asupra cazului. Oricum, ne-am cam dezumflat şi deja anticipăm reapariţia cuvintelor magice: „prescripţie”, „clasare”, că aşa-i la noi. Unde-s bani mulţi, puterea creşte. Câteva întrebări sunt necesare de pus. De pildă, Cum este posibil ca o astfel de instituţie, considerată de vârf în combaterea grupărilor infracţionale, a criminalitățtii economico-financiare, să facă cercetări într-un termen atât de mare, știind că de fapt la finalizare va dispune clasarea pe motiv de prescriere a faptelor. Miroase foarte urât, pare a fi vorba de o favorizare a infractorului, abuz în serviciu și multe altele. Cu astfel de procurori nu ne miră că țara asta este jefuită de mafioți. Intr-o țară în care banul face legea, oare la care instituție să te adresezi? DIICOT-ul ăsta părea ca va da lovitura marilor grupuri infracționale. Nu a fost așa, asta se poate vedea chiar din cazul prezentat cu gruparea Chelu. Să nu uităm despre istoricii frați Herăscu, cu dosarele plimbate pe la același DIICOT ani în șir, aproape 15 ani, ca la final să ce? Sunt bârfe prin târg că acest Cătălin Chelu a fost ridicat și sprijinit de masoni. Dar doborât mișelește de Gabi Constantinescu, ridicat de Cătălin. Roata vieții se învârte, așa că .. Acest Constantinescu Gabriel împreună cu frații lui au creat o adevărată pânză de păianjen, SRL-uri în care ei erau asociați, societăți ăn care rudele lui, veri, fini, cumetrii, vecini, ascultau de fapt de șeful din umbră. Cătălin era de fațadă, fapt care s-a dovedit după moartea lui. A fost trădat de cei pe care i-a făcut oameni. Se pare că fiecare răspunde mai devreme sau mai târziu pentru mârșăviile făcute în viață. Nu de la Ștefan Constantin i se trage beleaua, ci de la Vasai, șmecheriile de la Alprom Pitești, iar Electroarges este un foc de paie, o mică atenționare. Sunt opinii că Gabriel va fi găsit  țap ispășitor pentru toate relele. Deja a fost condamnat în  trei dosare scăpând cu suspendare. Are vreo două milioane de lei amenzi, dar nu-i pasă. Omul se dă mare acum, a intrat în grupa mare. Face blaturi cu Andrici. Individul se pare că își protejează sumele mari de bani prin implicarea nevestei, în afaceri, Golovatii Mihaela care poartă numele de domnișoară, să nu se prindă lumea cine este. Asta este complicitate la spălare bani. Hoția de genul ăsta nu are picioare lungi. Tipul nu s-a căsătorit cu acte cu Mihaela chiar dacă a făcut nunta, are 2 copii cu ea. Tipa se sparge tare în figuri pe facebook de ani de zile, concedii prin țări exotice, mașini fițoase, lux exorbitant. O fi tac-su vreu harapoi plin de lovele? Vă ținem la curent.

        VASILE IANCU (Leo Ianculescu)

 

%d blogeri au apreciat: