„Când bordelul e o mănăstire” de Ileana Vulpescu

A cui e vina?

Vina este a noastră. Avem nişte trimişi diplomatici în afară care nu-şi fac datoria. Nu fac nici un fel de propagandă pentru poporul român, pentru ca să se ştie că româna e o limbă de origine latină. Eu am intâlnit o profesoară de franceză, care absolvise la Sorbona şi care nu ştia că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sunt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învăţase. S-a mirat: „Da, dar e atât de înrudită cu slava!” „Ştiţi cât e de înrudită cu slava? Tot atât cât o să fie şi franceza cu limba chineză, dupa ce  vă vor ocupa chinezii!”

Alt caz: o fostă colegă, eminentă cunoscătoare a limbilor clasice, Lia Lupaș, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată și a completat un formular, în care spunea ce limbi cunoaște: printre altele, franceza, engleza, rusa. D-na care o examina a întrebat-o de ce a trecut și rusa, doar limba ei maternă nu e slava? Ea a zis că nu, că româna e o limbă romanică. Motiv pentru care n-a mai fost avansată.

Alt om cu multă carte, Dan Grigorescu, aflat la New York într-un post oficial, se duce la Biblioteca Municipală și găsește o singură carte în română, care era trecută la sectorul de limbi slave. I-a explicat directorului că româna e o limbă romanică, s-o mute unde-i e locul. A doua zi, a găsit cartea tot la secția „Slave”. Deci, vina nu e numai a noastră, ci şi a încăpăţânării lor cretine, chiar dacă-s filologi.

O întâmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al Germaniei la București povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata scrise despre România, de obicei denigratoare la adresa poporului român. I le dădeau să le citească și el le spunea: „Nu e adevărat ce spuneți! Eu trăiesc aici și știu că nu-i așa!”. Iar ei se duceau în Germania și publicau articolele exact așa cum le scriseseră. Deducem că e o rea voință internațională manifestă față de această țară, cu sprijin și din România.  Înțeleptul chinez Sun Tzu a spus, cu mult înainte de Hristos, „Nici o țară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”. Ori, la noi, complicitate înseamnă mult prea marea bunavoință față de părerile din exterior. Nu ne pune nimeni în capul mesei şi nici alături de marile puteri, chiar dacă ne-am zbătut să intrăm în NATO, în Schengen etc. Probabil că nu suntem decât o țară consumatoare, așa cum spunea primul trimis al FMI la noi, domnul Paul Thomson. Mă-ntreb de ce? Producători nu mai suntem, e limpede. Cu ce să ne mai lăudăm noi, românii? Cu copiii care iau Olimpiade prin străinătate, cu oameni care fac o carieră strălucită tot în afară, pentru că dacă ar face-o aici, ar fi șanse foarte puține să se știe despre ei. Avem foarte buni specialiști în toate domeniile, dar la televizor apar doar știri că românii au furat, au omorât, au escrocat. Oare numai românii fac asta? Vuiesc agențiile de presă când un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sunt scoase în evidență însă cele făcute de țiganii plecați din România, ca și când n-ai putea să deosebești un țigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în țările lor? Îmi spunea cineva avizat că din satelit se vede și culoarea șireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă granița? Ca apoi să-i poată expulza, spunând: „Uite ceau făcut ticăloșii de români!”. E o demagogie de mult pornită. Așa cum demagogia internațională se practică și în alte domenii, în funcție de interes. Există campanie anti-drog, dar nu există una similară anti-tutun, în nici o țară . Pentru că de pe urma comerțului cu tutun se scot averi imense. Ipocrizia e că pe pachetele de țigări ți se spune ca tutunul e dăunător sănătății, dar nu e scos în afara legii ! Eu sunt absolut convinsă că și comerțul ilicit cu drogurile e dirijat de foarte sus. De ce nu se poate stopa comerțul cu drogurile? N-au nici un interes, pentru că aduce beneficii uriașe. Doar China face excepție. Acolo, dacă ești prins cu droguri, te împușcă și familia mai plătește și glonţul!  Eu consider că omenirea e condusă cu o ipocrizie fără margini şi fără leac. De când cu această noțiune noua de „corectitudine politică”, s-au găsit unii în SUA care să scoată din Mark Twain cuvintele „negru, negrotei, cioroi”, pentru că nu mai e „politic corect”. Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale şi să intervii în textul lui? Tâmpenia din America, cu „cioroii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni „Romiada”, în loc de „Țiganiada”? „Cânticele țigănești” ale lui Miron Radu Paraschivescu sunt „Cântice rome”? Ce-o zice şi săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale „Cântece țigănești”? Ce are insultător cuvântul „țigan”? E numele unei naţii. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan. Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunând „În liceu se aflau doisprezece fete”. „Se învaţă foarte prost româna-n școli, dacă nu reușește să-i înveți pe copii că „doi” şi doisprezece au feminin. E singura limbă romanică în care se-ntâmpla acest lucru. (Ex.: „Doisprezece femei, doisprezece ceasuri”(??).  E o epidemie, o avalanșă de incultură. Nimeni nu mai zice azi „loc”, zice „locație”, fără să-i treacă prin cap să se uite într-un dicționar francez sau englez să vadă ce înseamnă. Am citit într-un ziar, acum câteva luni, ceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu ştiu câta aniversare a căsătoriei cu Prințul Charles, și-a fracturat „perineul” de la piciorul stâng. Altcineva, la televizor, spunea, dorind să se refere la perigeu, tot perineu! Dacă nu ştii, nu vorbeşti! Am mari dubii în privinţa absolvirii unor şcoli. După părerea mea, îmi pare rău c-o spun, dar nu eşti neapărat intelectual dacă ai o diplomă universitară. Profesorul Iorgu Iordan imi spunea: „Ai să vezi dumneata c-or să fie mai mulţi doctori decât miliţieni!”. … Se merge pe linia minimei rezistenţe. Nu le mai pasă nici profesorilor, nici elevilor, nici studenților! E un dezinteres din partea ambelor părți. Primii zic: ce să ne mai batem capul cu ăştia, că tot nu-s buni de nimic!, ceilalţi: ce să mai învăţăm toate prostiile astea, dacă poţi deveni miliardar doar ştiind să te iscăleşti? Nu pot să nu fac comparaţie între ce se auzea înainte de ’89 la tv şi la radio şi ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai nişte obligaţii. În ceea ce spune cel pe care-l inviţi  nu poţi să intervii, treaba lui, mai ales dacă e-n direct. Pretenţia mea către angajat vine. Dacă ar căuta într-un dicţionar sau pe internet, ar afla cum se pronunţă toate numele proprii. Am fost uimită s-aud la un post de radio: Azi se împlinesc nu ştiu câţi ani de la naşterea lui „Gai de Mopezan”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!).

A dat telefon o doamnă şi le-a atras atenţia în direct: Este, totuşi, un compozitor neamţ, cum puteţi să-i pociţi numele?

Răspuns: „Doamnă, dar e moda anglizantă!”…

E moda tâmpeniei şi a inculturii, aș spune. Situația limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înțeleg, e mai puțin gravă decât batjocorirea propriei limbi! În Franța, posturile radio și tv sunt sancționate cu amenzi grase atunci când folosesc cuvinte străine în loc să folosească cuvinte franceze. In Franța, sistemul lor de monitorizare audio-vizual este atât de performant și de drastic, încât atunci când detectează ceva în neregulă, îi întrerupe pe loc.

La noi, care ar fi soluția ieșirii din această criză?

„La noi, în afară de pile, proptele şi o piesă de mobilier prin care se trece, se ajunge și în mod cinstit, printr-un concurs, într-un asemenea post? Asta e problema: dacă din 20 de candidați înscriși la concurs, câştigă al 21-lea, care nici nu s-a înscris, unde ajungem?  Dacă aşa se obţin posturile, n-avem de ce să ne mirăm că pe unele produse cărora li se face reclamă, apar aberaţii de genul „brânză bunăcioasă”, „piersică gustăcioasă”, “marea ieşeală” etc.

Nişte analfabeţi care cred că inventează ceva.

Când a murit, acum un an, preşedintele Poloniei, am auzit la televizor: „E un spaţiu în faţa catedralei, care comprimă nu ştiu câtă lume”. (Poate „cuprinde”.) Ce să mai vorbim despre expresia greşită „fără doar şi poate”, care e, de fapt, „fără dar şi poate”? Adică adversativ şi dubitativ.

Lucruri analizate logic, ca de exemplu „mai exact și mai corect”. Le-am intâlnit  si la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la „unşpe trecute fix”?

Acum nimeni nu se duce să-şi depună un curriculum vitae, ci un „sivi” (CV) și pariez că majoritatea lumii nici nu ştie ce-nseamnă. Nimeni nu se mai duce să-şi ducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat: aplică. Aplică pentru un job! „Aplică” era ceva ce se pune pe perete.

Mă indispune profund când aud de „brandul de țară”. Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este „brandul de țară”. Măcar dacă era și Eva pe acolo. Eu nu pot să-mi explic aceste derapaje si apariția acestor aberații decât daca, la început, a spus cineva ceva în glumă si a fost luat în serios. Eu i-aş sfătui pe toți cei care vorbesc in public să se ferească de greșeli, să pună mâna pe o gramatică a limbii române și să nu se sfiască să umble în dicționare. Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar și printre persoanele care au absolvit Filologia, expresii de genul „cărțile care le-am cumpărat” sau ”m-am dus la servici”. Repet, de fiecare data când am ocazia, că exista niște cuvinte în limba română, ca viciu, oficiu, ospiciu, serviciu etc. si nu zici „m-am dus la ofici”, nici „am fost la ospici”, nici „mi-am luat un servici de masă”. Pe mine mă surprinde câtă încredere au în ei acești oameni și câtă lipsă de îndoieli în ceea ce privește limba română. Aș retipări „Gramatica greșelilor”, de Iorgu Iordan. O carte de consultat, nu de ținut în casă, pe post de bibelou.

Văd un dispreț față de cine mai vorbește corect. O nepăsare de genul „lasă-i p-ăștia să vorbească, ne uităm în gura lor? Niște babalâci depășiți, o generație expirată”.

Nu-i deloc așa. Dar până să expire ei, îi inspiră pe alții. Ce modele să mai aibă cei tineri? Când bordelul e o mănăstire faţă de politică, când la televizor şi prin gazete sunt aproape numai obscenităţi și când se cultivă doar incultura…

 

%d blogeri au apreciat: