SECTORUL CULTURAL INDEPENDENT IEȘEAN SOLICITĂ 1% DIN BUGETUL GENERAL AL MUNICIPIULUI IAȘI ȘI SPAȚII PENTRU SEDII ȘI DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR

Afectați de pandemia declanșată de virusul SARS-CoV-2, dar și de subfinanțarea cronică din ultimii 14 ani, peste 70 de ong-uri culturale, artişti și lucrători culturali ieșeni adresează, deopotrivă primarului Municipiului Iași, Mihai Chirica, şi Consiliului Local, o Scrisoare deschisă prin care solicită alocarea unui minim 1% din Bugetul general al Municipiului Iași pe anul 2021 și spații gratuite pentru sedii și desfășurarea activităților.

În Scrisoarea deschisă, lucrătorii culturali din sectorul independent ieșean subliniază că subfinanțarea cronică a acestuia, în raport cu alte orașe de dimensiuni asemănătoare, sau chiar mai mici decât Iașul; lipsa spaţiilor de desfășurare a activităților (în special cele de creaţie, producție și de reprezentare/expunere/performare); lipsa mijloacelor financiare de a închiria și de a menține funcționale puținele spaţii care au existat; neimplicarea sponsorilor locali în susținerea activităților de creație, producție, cercetare și educaționale (aceștia fiind interesați mai mult de susținerea activităților evenimențiale – festivaluri – implicarea lor fiind, de asemenea, foarte redusă); dezinteresul instituțiilor publice de cultură locale de a participa la proiecte colaborative sau de coproducție, parteneriatul fiind interpretat frecvent ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere, în urma căruia spațiile și logistica sunt oferite operatorilor culturali independenți doar contra cost; au adâncit sectorul cultural independent, de la an la an, în criza fără precedent în care se află acum, fiind amenințat cu dispariția.

De asemenea, în Scrisoarea deschisă este prezentată situația finanțărilor nerambursabile, în intervalul 2007- 2020, alocate de Primăria Municipiului Iași în baza Legii 350/2005, precum și o analiză comparativă din care reiese că în prezent Municipiul Iași alocă culturii independente un procent de doar 0,04 %, comparativ cu: Cluj Napoca 0.88%, Sibiu 0.90%, Tg. Mureș 0.30%, Brașov 0.25%, Constanța 0.17%. Analiza comparativă a fost efectuată în urma informațiilor oferite de site-urile primăriilor orașelor mai sus menționate și ale mass-media, dar și în baza următoarelor criterii: orașe de dimensiuni comparabile cu ale Iașului, din punct de vedere social, economic și al densității; orașe considerate drept centre universitare importante, cu universități de artă sau cu departamente și secții vocaționale în cadrul universităților; orașe considerate, în Barometrele de Consum Cultural, cu o vitalitate culturală mult mai ridicată decât Iașul.

Scrisoarea deschisă întrunește peste 160 de semnături, fiind susținută de nume de referință în domeniile, teatru, film, coregrafie, arte vizuale, Radu Jude, Dan Perjovschi, Radu Afrim, Marius ManoleKatia Pascariu, Nona Șerbănescu, Mihai Mihalcea și mulți alții; organizații și artiști importanți din București, Cluj și Timișoara, care au colaborat în diverse proiecte cu sectorul independent ieșean cum ar fi Art Encounters – Timișoara, Centrul Cultural Clujean – Cluj Napoca, Centrul Național al Dansului – București, Fabrica de Pensule – Cluj Napoca și multe altele, precum și de artiști care au părăsit Iașul din cauza lipsei de perspectivă și care s-au stabilit în alte orașe ale țării sau în străinătate.

Scrisoare deschisă către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Iași

Domnule Primar,

Stimate doamne și stimați domni consilieri locali,

Luând în considerare consultarea publică în vederea elaborării proiectului Bugetului local pentru anul 2021, precum și consultările avute cu membrii Comisiei Social-Culturală, Învățământ, Culte și ONG din cadrul Consiliului Local Iași;

Având în vedere că sectorul cultural independent ieșean a fost precarizat și fragilizat încă din perioada antepandemică, situația din Iași distingându-se de cea națională prin inconsistența și discontinuitatea suportului oferit de autoritățile locale;

Vă solicităm creșterea finanțării publice pentru artă și cultură, respectiv a fondurilor destinate sectorului cultural independent ieșean și spații pentru sedii și desfășurarea activităților.

Prin „sector cultural independent” ne referim atât la comunitatea de organizații culturale neguvernamentale neafiliate unor instituții publice de cultură, cât și la artiști din diverse domenii, curatori, teoreticieni, educatori culturali, manageri culturali și de proiect, producători, tehnicieni de sunet și lumini, relații publice, etc., în majoritate absolvenți ai învățământului superior vocațional, care activează în acest sector.

Munca lucrătorilor culturali din sectorul cultural independent este organizată și se desfășoară pe bază de proiect, fiind sprijinită, în mare majoritate, din surse publice, prin finanțări nerambursabile, dar și din donații sau din surse private (sponsorizări), resursele adunate din acest sector fiind, în mare parte modice, deoarece firmele private sunt interesate, în mod special, de susținerea proiectelor de tip evenimențial, respectiv festivaluri.

Prin urmare, „sectorul cultural independent” este definit, în principal, prin modele economice non-profit și, de cele mai multe ori, non-comerciale, condiție impusă frecvent atât de specificul activităților, cât și de regulamentele locale de finanțare nerambursabilă.

De asemenea, lucrătorii din sectorul cultural independent nu beneficiază de loc de muncă și venit stabil; asigurări sociale de sănătate și pensie; contracte de muncă; sprijin pentru participarea la cursuri și specializări profesionale; spații de producție și prezentare, astfel încât artiștii și structurile culturale independente să-și poată defini pe termen mediu și lung propria agendă creativă și de cercetare artistică, și să se poată angaja într-o muncă de creație sistematică și productivă.

Astăzi, sectorul cultural independent ieșean se află într-o criză fără precedent, atât din cauza pandemiei declanșată de virusul SARS-CoV-2, dar și din cauză că, cel puțin în ultimii 14 ani, autoritățile locale nu s-au implicat suficient în susținerea și dezvoltarea acestuia, criza pandemică exacerbând de fapt impasul în care se afla acesta înainte de pandemie.

Subfinanțarea cronică a acestui sector, timp de ani de zile, în raport cu alte orașe de dimensiuni asemănătoare, sau chiar mai mici decât Iașul; lipsa spaţiilor de desfășurare a activităților (în special cele de creaţie, producție și de reprezentare/expunere/performare); lipsa mijloacelor financiare de a închiria și de a menține funcționale puținele spaţii care au existat; neimplicarea sponsorilor locali în susținerea activităților de creație, producție, cercetare și educaționale (aceștia fiind interesați mai mult de susținerea activităților evenimențiale – festivaluri – implicarea lor fiind, de asemenea, foarte redusă); dezinteresul instituțiilor publice de cultură locale de a participa la proiecte colaborative sau de coproducție, parteneriatul fiind interpretat frecvent ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere, în urma căruia spațiile și logistica sunt oferite operatorilor culturali independenți doar contra cost; toate acestea au adâncit sectorul cultural independent, de la an la an, în criza fără precedent în care se află acum.

În acest context, e un paradox faptul că pentru licenţierea unui student din învăţământul superior vocaţional efortul financiar al Statului este de cinci ori mai mare decât pentru un student al unei facultăţi de profil umanist, economic, tehnic, etc., ca apoi șansele de realizare profesională ale acestuia să fie nule, din cauză că organigramele instituțiilor culturale de stat sunt pline, iar sectorul cultural independent ieșean, care ar trebui să absoarbă cei mai mulți absolvenți, nu se poate constitui ca o alternativă la cel instituţionalizat întrucât la nivel local nu există practic nici o facilitate de dezvoltare reală a acestui sector. Această situație pune într-o lumină degradantă atât condiţia artistului, acesta fiind asimilat grupurilor sociale vulnerabile şi de risc, cât şi instituţiile de învăţământ de profil, acestea fiind asociate cu „fabricile de şomeri de lux”. În rapoartele periodice ale Oficiului de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat, România înregistrează cel mai scăzut procent de ocupare în domeniul culturii, comparativ cu celelalte ţări europene, iar Iașul, al doilea oraș după capitală, contribuie consistent la acest clasament.

Cu toate acestea, proiectele culturale inițiate de sectorul cultural independent au fost și sunt relevante pentru Iași pe mai multe paliere socio-culturale: au dezvoltat dialogul cultural cu artiști de renume de la nivel național și internațional, contribuind astfel la internaționalizarea orașului; au structurat activități culturale variate pentru diverse categorii de public, dezvoltând totodată și un public nou; au desfășurat proiecte și programe inovatoare care au compensat oferta instituțiilor publice; au propus dezvoltarea de politici culturale; au oferit acces la reprezentare și educație culturală pentru categorii sociale defavorizate și de risc; au creat cadre de intervenție socială cu rol în dezvoltarea unor comunități; au realizat studii de cercetare iar, în situația de față, sectorul cultural independent a fost unul dintre puținele sectoare care, prin mutarea activităților în online, a venit cu o ofertă culturală amplă: producție de spectacole, concerte, expoziții, lansări de carte, ateliere critice și de creație, dezbateri, destinată atât publicul larg, cât și clasei creative aflată în izolare.

De asemenea, operatorii culturali independenți au conceput o serie de evenimente notabile care, prin structură şi conţinut cultural, au poziţionat Iaşiul în avangarda culturală, multe dintre acestea fiind evenimente unicat pe scena culturală naţională, Bienala de Artă Contemporană „Periferic”(Asociația Vector), Festivalul Internaţional “NewJazz Festival”(Asociația Compania FaPt), Festivalul de Teatru Neconvenţional “ArtForum Fest”(Asociația Compania FaPt), Festivalul de Teatru Studențesc “ContemporanIS”(Asociația Contemporanis), Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Arte Vizuale “ElectroLive Session”(Asociația Compania FaPt), Festivalul de Teatru și Artă Performativă “Perform” (Asociația Artes), “Re-Generator” Micro-festival de Arte Performative (Centrul Multimedia Teatru Fix), Festivalul Internațional de Film Documentar “Cinema Politica” (Asociația Compania FaPt), Bienala de Fotografie Contemporană şi Imagine Dinamică “Camera Plus” (Centrul de Fotografie Contemporană) și multe altele, care s-au lovit de indiferența administraţiei locale față de dezvoltarea lor, iar susţinerea necesară, nefiind compensată nici de sponsorii locali, a dus la dispariţia acestora, ele fiind înlocuite ulterior cu evenimente sub nivelul standardului pe care organizatorii din sectorul cultural independent au reuşit vremelnic să-l impună. Dacă aceste evenimente ar fi beneficiat de susţinerea meritată și necesară, Iaşul ar fi fost acum un oraş cu un cuvânt greu de spus la nivel naţional şi chiar internaţional.

Astăzi însă, reputata precaritate a acestui sector și vulnerabilizarea sa extremă, cauzată de pandemia declanșată de virusul SARS-CoV-2, pune în discuție mai degrabă problema dispariției, decât cea a supraviețuirii acestuia.

Întrucât Consiliul Local al Municipiului Iași este unul nou-ales, vă aducem în atenție faptul că bugetul anual alocat culturii independente, atât în decursul anilor, cât și în prezent, a fost și este foarte redus și diferă considerabil față de bugetele alocate de către consiliile locale ale altor orașe din țară, de dimensiuni asemănătoare, sau chiar mai reduse decât Municipiul Iași din punct de vedere socio-economic.

Prin urmare, vă prezentăm mai jos situația finanțărilor nerambursabile alocate sectorului ong, din 2007 până în 2015, pentru toate domeniile (social, tineret, educație, cultură), iar din 2016 până în 2020, domeniului cultură.

ANUL TOTAL

Fonduri nerambursabile alocate/Legea 350 (social, tineret, educație, cultură)               

LEI

SURSA

 

 

0 1 2
2007 200.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1460202512-PROGRAMUL_ANUAL_DE_FINANTARE_NERAMBURSABILA_A_PROIECTELOR_SOCIETATII_CIVILE_PENTRU__ANUL_2007.pdf
2008

Iași 600

440.000

an aniversar

http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1460202727-ANUNT__PRIVIND_PROGRAMUL_ANUAL_DE_FINANTARE_NERAMBURSABILA_A_PROIECTELOR_SOCIETATII_CIVILE_PENTRU__ANUL_2008.pdf
2009 84 500 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1460202774-ANUNT_PRIVIND_PROGRAMUL_ANUAL_DE_FINANTARE_NERAMBURSABILA_A_PROIECTELOR_SOCIETATII_CIVILE_PENTRU_ANUL_2009.pdf
2010 50.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1460202993-ANUNT_PRIVIND_PROGRAMUL_ANUAL_DE_FINANTARE_NERAMBURSABILA_A_PROIECTELOR_SOCIETATII_CIVILE_PENTRU_ANUL_2010_%20(1).pdf
2012 100.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1460203043-ANUNT_privind_programul_municipal_de_finantare_a_proiectelor_societatii_civile_pentru_anul_2012.pdf
2013 0 0
2014 0 0
2015 150.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1460203250-ANUNT_PRIVIND_PROGRAMUL_ANUAL_DE_FINANTARE_NERAMBURSABILA_A_PROIECTELOR_SOCIETATII_CIVILE_PENTRU_ANUL_2015.pdf
ANUL CULTURĂ

Total fonduri nerambursabile alocate/Legea 350                

LEI

SURSA
2016 300.000 https://www.finantare.ro/primaria-iasi-lanseaza-programul-de-finantare-nerambursabila-destinat-proiectelor-propuse-de-ong-uri.html

Pe site-ul primăriei lipsește acest anunț.

2017 144.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1501497667-HOTARARE%20DE%20ADJUDECARE%20CULTURA%202017.pdf

Pe site-ul primăriei lipsește anunțul, suma fiind luată din hotărârea de adjudecare.

2018 236.640 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1523530515-Anunt%20finantari%20nerambursabile%202018.pdf
2019 400.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1558607355-program%20anual%20de%20finantare%20nerambursabila.pdf
2020 400.000 http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1583498267-Program%202020.pdf

De asemenea, vă prezentăm o analiză comparativă a bugetelor locale alocate în anul 2020, domeniului cultural, de către consiliile locale prin programe de finanțare nerambursabilă în baza Legii 350/2005 și care reflectă importanța strategică acordată de către fiecare oraș acestui domeniu.

Analiza comparativă a fost efectuată în urma informațiilor de pe site-urile primăriilor și mass-media, precum și în baza următoarelor criterii: orașe de dimensiuni comparabile cu ale Iașului, din punct de vedere social, economic și al densității; orașe considerate drept centre universitare importante, cu universități de artă sau cu departamente și secții vocaționale în cadrul universităților; orașe considerate, în Barometrele de Consum Cultural, cu o vitalitate culturală mult mai ridicată decât Iașul.

PRIMĂRII

CONSILII LOCALE

 

CULTURĂ

Fonduri nerambursabile total alocate/Legea 350

LEI

BUGET GENERAL

LEI

 

% din BUGETUL GENERAL

 

NR. LOCUITORI

de domiciliu

municipiu

ALOCARE CULTURĂ

cap de locuitor

LEI

 

0 1 2 3 4 5
CLUJ NAPOCA 14.790.000 1.688.301.000 0.88 324.576 45.57
TIMIȘOARA 14.000.000 2.200.000.000 0.63 306.342 45.70
SIBIU 7.000.000 781.930.000 0.90 169.056 41.41
BRAȘOV 2.000.000 816.000.000 0.25 289.122 6.92
CONSTANȚA 1.500.000 888.000.000 0.17 283.872 5.28
TG. MUREȘ 1.250.000 418.000.000 0.30 134.290 9.31
IAȘI 400.000 1.035.000.000 0.04 387.103 1.03

Ca mențiune, dăm ca exemplu Municipiul Sfântu Gheorghe, cu mult mai mic decât Iașul, cu o populație de 62.370 locuitori, cu un Buget general de 149.244.950 lei și care alocă prin programul de finanțare nerambursabilă dedicat culturii (Legea 350), suma de 450.000 lei (cu 50 000 lei mai mult decât alocă Iașul), adică 0,30% din bugetul general, care se reflectă în alocarea a 7,22 lei/cap de locuitor pentru cultură.

Așadar, în urma celor prezentate mai sus, vă solicităm următoarele:

  1. 1% pentru sectorul cultural independent ieșean

 

Pentru a reduce acest decalaj atât de mare și pentru a apropia orașul Iași de vitalitatea culturală a celorlalte orașe, cunoscut fiind faptul că dinamismul cultural contribuie substanțial la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, este necesară, în primul rând, o infuzie de fonduri pentru a restabili viabilitatea sectorului cultural independent căruia, în prezent i se alocă doar 0,04% și pentru care noi solicităm alocarea unui minim 1% din Bugetul general al Municipiului Iași pe anul 2021.

 

Creșterea procentului bugetar pentru susținerea proiectelor și activităților realizate de sectorul cultural independent în beneficiul public ar putea contribui și la actoivarea unui mecanism de co-finanțare a producției culturale locale (luând în considerare faptul că susținerea cu un singur RON poate atrage cel puțin alți 9 RON).

Rata absorbției de fonduri nerambursabile naționale și internaționale adecvată unui oraș de dimensiunea Iașiului este determinată și de asigurarea co-finanțării obligatorii solicitate ONG-urilor. Un exemplu de bună practică în sensul acesta sunt institutele culturale (Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German) ale diferitelor state europene care oferă acest sprijin în limitele specificului fiecăruia. Atragerea de fonduri nerambursabile în domeniul cultural și nu numai, impune o contribuție proprie de cel puțin 10%, resursă inexistentă în acest moment. O organizație poate aplica cu succes pentru mai multe finanțări acordate prin programe naționale și europene. Procentul aferent contribuției proprii sau din alte surse se multiplică proporțional cu numărul de aplicații. Prin urmare, din punct de vedere al strategiilor naționale și europene, sprijinul din partea autorităților locale, printr-un mecanism de co-finanțare transparent, previzibil și corelat cu sesiunile de finanțare de tip AFCN ș.a. ar trebui să conducă la dezvoltarea sectorului cultural independent ieșean și implicit a comunității locale. Astfel, 1 leu cheltuit din fondurile locale poate aduce înapoi în comunitate până la 9 lei.

Prin urmare, din procentul de 1% din bugetul general propunem alocarea unui fond de 1 milion de lei disponibil pentru asigurarea co-finanțării, care să poată fi accesat de organizațiile capabile să atragă fonduri naționale, regionale sau europene, în urma unei proceduri transparente, mediatizate pe mai multe canale de diseminare a informației (nu doar website-ul Primăriei Iași, conform art 16, al(1) din L350/ 2005). De asemenea, sumele rămase disponibile în acest fond, la final de an, recomandăm a fi redirecționate către bugetul alocat pe Legea 350/2005.

 Sedii și spații pentru desfășurarea activităților culturale

 Alături de subfinanțarea cronică, lipsa spațiilor de desfășurare a activităților a contribuit substanțial la starea de colaps în care se găsește astăzi sectorul cultural independent. Cele prezentate mai sus pun în evidență faptul că restabilirea viabilității acestuia și dezvoltarea capacității organizaționale/instituționale nu poate avea loc fără existența unor spații fizice în care acestea să își poată desfășura activitățile specifice, astfel încât vă solicităm:

– darea în folosință, cu titlu gratuit, pentru minim 5 ani a unor spații în clădirile disponibile aflate în evidenţa Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat;

– exonerarea de la plata pentru închirierea spațiilor și a logisticii (necesare pentru creaţie, producție, reprezentare/expunere/performare, realizării de ateliere, conferințe, prezentări) care aparțin instituţiilor publice de cultură, subordonate autorităţilor locale, de către ONG-urile cu activitate culturală și artiștii profesioniști care provin din sectorul cultural independent local;

– includerea unei recomandări pentru instituţiile publice de cultură, subordonate autorităţilor locale, de a facilita artiștilor profesioniști, în special celor din domeniul artelor spectacolului, realizarea unor produse artistice (spectacole) în coproducție.

În speranța că solicitarea noastră se va regăsi în proiectul Bugetului Municipiului Iași, care va fi supus aprobării Consiliului Local, și că votul dumneavoastră va fi un moment de referință în schimbarea mentalității și a politicii de susținere și dezvoltare a sectorului cultural independent, prin luarea de măsuri proactive care să asigure o politică reală de susținere și respect față de operatorii culturali independenți și față de artiștii care activează în aceste structuri, sau sub formă de PFA, ori freelance, majoritatea fiind formați în cadrul învățământului superior vocațional ieșean, respectiv în Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, în scopul creșterii vitalității culturale și apropierii orașului Iași de spiritul culturii naționale și europene, precum și a ridicării calității și recepționării de către public a actului cultural-artistic, vă rugăm să primiţi expresia consideraţiei noastre.

Semnează:

  1. Asociația Compania FaPt-Fabrica de Artă și Producție Teatrală Iași, Carmen Grădeanu, președinte, regizor/manager cultural
  2. Matei Bejenaru, artist vizual, președinte al Centrului de Fotografie Contemporană Iași
  3. Cătălin Gheorghe, curator, Asociația Vector, Iași
  4. Octavian Jighirgiu, actor/regizor, Asociația Artes Iași
  5. Andreea Darie, actriță, Asociația Artes Iași
  6. Florin Caracala, regizor, asist. Univ. U.N.A.G.E Iași, lector asociat Universitatea din Craiova
  7. Lavinia German, membru Centrul de Fotografie Contemporană, Iași
  8. Cătălin Soreanu, membru Centrul de Fotografie Contemporană Iași
  9. Asociația Satelit, Delia Bulgaru, președinte, manager cultural, Iași
  10. Asociația 1+1, Florin Bobu, președinte, manager cultural, Iași
  11. Stanca Jabenițan, Asociația Centrul Multimedia Teatru FiX Iași, membru fondator
  12. Maria Comârlău, lucrător cultural, Asociația Centrul Multimedia Teatru FiX, Iași
  13. Marius-Alexandru Dan, Asociația 1+1, istoric
  14. Dan Acostioaei, artist vizual, conf. univ.dr. UNAGE Iași
  15. Cristian Nae, curator, conf.univ.dr. UNAGE Iași
  16. Andrei Cozlac, artist independent, Iași
  17. Ioana Mihai, responsabil de comunicare, Asociația Culturală AltIași
  18. Asociația tranzit.ro/ Iași, Livia Pancu, vice-președinte, manager cultural, Iași
  19. Andrei Timofte, artist independent, Iași
  20. Bogdan-Alexandru Chelariu, Centrul pentru Arta, Media si Actiune Sociala, Iasi & Brussels
  21. Tudor Pătrașcu, artist independent, Asociația Artistică Anticamera, Iași
  22. Gloria Luca, artist vizual,Asociația Artistică Anticamera, Iași
  23. Eduard Fiuciuc, Asociația Devoratorilor de Artă (ADDARTA) Iași
  24. Theodor Ivan, artist independent, Trupa de teatru IDIOT, Teatrul din Stejar, Iași
  25. Ovidiu Ivan, actor și regizor independent, Iași
  26. Mihai Vacariu, Asociația Revistei Timpul Iași
  27. Ioana Natalia Corban – Președinte Asociația Arteka
  28. George Cocoș – membru fondator Asociația Arteka
  29. Asociația Culturală Opis Band Iași, Popescu Theodor Aurelian, președinte, muzician
  30. Mihaela Varzari, curatoare independenta, Iasi, Londra
  31. Mădălin Florea – Asociația Culturală Moldavia
  32. Dragoș Păvăloi – artist vizual, Grafmark, Iași
  33. Marian Chirazi, artist, Școală Doctorală Teatru, UNAGE Iași;
  34. Andrei Nacu, artist independent, Iași
  35. Alexandra Bandac, artist independent, Iasi
  36. Andreea Spătaru, artist independent, Iași
  37. Smaranda Ursuleanu, artistă independentă, Iași
  38. Andreea Cioară, artistă independentă, Iași
  39. Silvia Amancei, artistă independentă, Iași
  40. Bogdan Armanu, artist independent, Iasi
  41. Elena Bonta, artistă independentă, Iași
  42. David Bonta, artist independent, Iași
  43. Poe Orlando Emanuel, artist independent, Iași
  44. Cezar Lăzărescu, artist, Iași
  45. Moncea Malina Ioana, artist vizual independent, manager cultural la Asociatia de Dezvoltare Umana, Iași
  46. Maria Mirabela Maftei, specialist in dezvoltare profesionala, artist vizual independent, Iasi
  47. Anca Chirilă Gheorghică, ecolog și antreprenor social, Asociația Mai bine, Iași
  48. Elvys Sergiu Sandu Prisecaru, designer Atelierul REDU, Iași
  49. Five’O’Shock grup artistic independent, Iași
  50. Huțanu Georgian Cătălin – artist independent, Iași
  51. Alex Sofronea, digital designer, Iași
  52. Mihaela Lungu – artist vizual independent, Iasi
  53. Monica Ivan, android developer, artist independent Iasi
  54. Onofrei Andrei, project manager, Iasi
  55. Teodora Topor- Designer, ilustrator, Vicepreședinte Asociația pentru Dezvoltare Umană- Iași
  56. Harcea Pacea – artist independent, Iași
  57. Tudor Carare – iOS developer, Designer, Iași
  58. Alexandru Dediu – UX&UI Designer, Endava Iasi
  59. Creaktiv Collective – colectiv artistic independent Iași
  60. Andrei Sever Barzan – actor Iași
  61. Delia Alexandra Rusu – Iasi
  62. Huțanu Alexandru – prof. Col. Nat. De Arta “O.Bancila” Iasi, student drd. Univ. De Arte “G.Enescu” Iasi.
  63. Pricop Raluca, Iasi, Designer, studenta ( Facultatea de Arte Vizuale si Design “ G. Enescu”)
  64. Ștefana Ganea – artist, Iași și Cluj
  65. Sorana Lupu, specialist traduceri şi interpretariat, Iași
  66. Cosmin Grădinariu, activist LGBTIQ, Președinte al Asociației Rise OUT, Iași
  67. Sarah Muscalu, artist, Iași
  68. Alexandra Cantemir, actriță/analist servicii clienți, Iași
  69. Andrei Pripasu, tâmplar, ZO Kraft, atelier de design și producție, Iași
  70. Andrei Gavril, expert contabil, Iași
  71. Marcela Ilies, contabil, Iași
  72. Ciobotari Călin, director Scoala Doctorala Teatru, UNAGE Iași
  73. Tuluc Elisei Bogdan, artist, Opera Națională Română din Iași
  74. Alexandru Țîrdea, muncitor, Iași
  75. Diana Mărgărit, conferențiar, Iași
  76. Baraniuc Ana-Lorena, Iași, inginer
  77. Otilia Chitic, designer. Inițiator Hub Meru și Clubul Creatorilor. Cofondator Hubrica, Iași
  78. Dan Perjovschi, artist/jurnalist, București
  79. Vladimir Us, curator, Asociația Oberliht, Chișinău (demers similar inițiat de inițiativele culturale independente din Chișinău: https://zpatiu.wordpress.com/2019/08/07/demers-comun/)
  80. Ionut Tudor, consilier juridic Asociația “Centrul Cultural pentru Imagine și Sunet”
  81. Curcă Rusanda Alexandru, Centrul de proiecte culturale Arta Azi, Chișinău
  82. Biatrice Cozmolici, producătoare și artistă independentă, București
  83. Ionuț Caras, actor, regizor, Cluj
  84. Vlad Morariu, Senior Lecturer in Visual Cultures, Middlesex University London
  85. Cristina David, artistă independentă, București
  86. Theodor-Cristian Popescu, regizor, prof.univ.dr., UNATC București
  87. Mihai Mihalcea, director de programe și proiecte, Centrul Național al Dansului, București
  88. Ovidiu Țichindeleanu, Dr., Editura IDEA, Cluj
  89. Raluca Voinea, curatoare, Asociatia TRANZIT.RO, Bucuresti
  90. Dana Andrei, lucrătoare culturală, IDEA artă + societate
  91. Anca Benera și Arnold Estefan, artiști independenți, București
  92. Alina Șerban, istoric de artă, Institutul Prezentului, București
  93. Paul Dunca/ Paula Dunker, artist/ă independent/ă, București
  94. Simona Nastac, curator Rezidența Artistică Internațională In Context și Festivalul Internațional de Poezie București
  95. Ciprian Mureșan, artist, Cluj
  96. Eduard Constantin, artist independent, București
  97. Alexandru Paul, artist, București
  98. Iaroslav Pobezhan, DZESTRA Association, Cernăuți, Ucraina, manager cultural, curator
  99. Andrei Dinu, designer, Bucuresti
  100. Valentin Cernat, artist independent, Bucuresti
  101. Radu Jude, regizor
  102. Radu Salahoru, designer, Cluj-Napoca
  103. Mădălina Muscă, cercetătoare independentă, București
  104. Iuliana Dumitru, cercetatoare si asistent curator tranzit.ro/Bucuresti
  105. Anamaria Pravicencu, manager cultural, Asociația Jumătatea plină, București
  106. Vasile Ernu, scriitor
  107. Corina Bucea, manager cultural, Cluj
  108. Radu Afrim, regizor
  109. Katia Pascariu, actriță
  110. Adrian Cioflâncă, istoric
  111. Olga Stefan, curator, jurnalist de arta, cercetator Viitorul Memoriei/The Future of Memory
  112. Răzvan Anton, artist, Cluj
  113. Fabrica de Pensule, Cluj
  114. Diana Marincu, Fundația Art Encounters, Timișoara
  115. Stefan Rusu, curator independent, artist visual
  116. Asociația Quantic, București, parteneră cu spații culturale din Iași, președinte Ioana Florea
  117. Mona Vătămanu, artist independent, București
  118. Florin Tudor, artist independent, București
  119. Dana Sarmeș, Manager Cultural – Contrasens, Timișoara
  120. Emil Vasilache, scenarist, București
  121. Miki Braniște, curator și manager cultural, Asociația Colectiv A, lector asociat Univ. Babeș-Bolyai
  122. Ioana Ilaș-Bodale, artist vizual Teatrul Odeon, doctorand UNATC București.
  123. Magda Radu, Asociația Salonul de proiecte, București
  124. Alexandra Croitoru, Asociația Salonul de proiecte, București
  125. Ștefania Ferchedău, Institutul Prezentului, București
  126. Cosmin Manolescu, expert cultural și coregraf, Fundația Gabriela Tudor, București
  127. Veda Popovici, artistă independentă, București
  128. Laura Sandu, scriitoare, București
  129. Ana Szel, cineast, București
  130. Nona Șerbănescu, Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane
  131. Alex Fifea, ARTHUB Bucharest
  132. Oleh Barasii, Zentrum Gedankendach, Cernăuți, Ucraina, manager cultural
  133. Stefan Mihai, actor Teatrul de Stat Constanta
  134. Marius Manole, actor, Teatrul National București
  135. Dragoș Ionescu, actor, Teatrul Tineretului Piatra Neamț
  136. Gențiana Ionescu, Piatra Neamț
  137. David Schwartz, regizor, București
  138. Daria Ghiu, realizator Radio România Cultural, București
  139. Ana Octavia Preotu, președinte Asociația Artipic
  140. Alexandru Teioșanu, Director Executiv Asociația Nord
  141. Laura Borotea și Gabriel Boldiș, Asociația Minitremu
  142. Bartha Jozsef, Fundația ARTeast
  143. Lavinia Ionescu, revista CUTRA, București
  144. Georgia Bacinschi, Fundația Art Encounters, Timișoara
  145. Margarit Emilian, Asociatia Image and
  146. Sound
  147. Dobinda Elena, Asociatia Image and Sound
  148. Andrei Șerban – actor/regizor, Asociația Acting Works.
  149. Maria Mora – performer independent și producător cultural
  150. Alexandra Madalina Branduse – actriță
  151. Ștefan Teișanu, director executiv, Centrul Cultural Clujean
  152. Dorin Dobrincu, istoric, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
  153. Dragos Alexandrescu, artist vizual
  154. Cosmin Ceucă, președintele Asociației Iași.Travel
  155. Aurelian-Nicolae Roman, lector dr., Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
  156. Popovici-George Alexandru, artist vizual, membru Asociatia Artipic, Iași
  157. Grecea Vlad, artist vizual, membru Asociatia Artipic, Iași
  158. Cristian Mihai Popa
  159. Otilia Solomon, PR Specialist- Asociația Artipic, Iași
  160. Ioan-Raducu Grigoras
  161. Roxana Patricia Butucel, Președinte Asociația Industrii Creative – director festival Rocanotherworld & Classix Festival)
  162. Dobrea Cătălina Denisa Maria
  163. Eduard Antoniu, programator
  164. Adrian Ionuț Crenganiș – Asociația Prietenii Tramvaiului. Realizator machete de tramvaie.
  165. Vlad Dăscălescu
  166. Solomon Bianca Elena, student Facultatea de Geografie
  167. Solomon Mihaela Monica, inginer, Delgaz Grid
  168. Oliver-Valentin Dinter, student Facultatea de Geografie si Geologie, UAIC
%d blogeri au apreciat: