Un miliard de euro pentru Deltă ajunși unde nu trebuie

Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei, arată o investigație realizată de jurnaliștii de la Info Sud Est. Hoția a fost gestionată de facto de Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, cu conceperea ei, însă, se mândrește fostul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni.

Morișca lui Horia Teodorescu

Horia Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă. Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, recunoaște că există ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate. Între timp, DNA a trimis în judecată un caz de corupție: Fiul unui afacerist care l-a împrumutat pe Horia Teodorescu cu o sumă impresionantă e acuzat că s-a folosit de o co-finanțare fictivă de 2,5 milioane de euro, obținută de la un fond de investiții olandez, pentru a lua banii UE. În primă instanță a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare, scriu jurnaliștii de la Info Sud Est.

O variantă a investigației a fost publicată în Süddeutsche Zeitung.

Undă verde de la Comisie: ”Accelerarea este prioritatea zero. Nu se vor pune piedici”

12 iunie 2017. O delegație de rang înalt a Comisiei Europene stă la masa rotundă a Sălii Mihail Kogălniceanu din Tulcea cu reprezentanți ai Guvernului României și ai Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării (ADI ITI DD) – care are rolul de a implementa și monitoriza proiectele din acest mecanism. Delegația de la Bruxelles se află într-o misiune urgentă de a salva investiția de 1,114 miliarde de euro pentru conservarea Deltei Dunării și scoaterea din sărăcie a locuitorilor de aici.Din momentul semnării acordului cu UE, fuseseră accesate doar 30 de milioane de euro din miliardul pus la bătaie (3%). ITI Delta Dunării, cea mai mare investiție de acest fel din Uniunea Europeană, era la un pas de eșec. ITI Delta Dunării trebuia să fie un exemplu de salvare a mediului și de creștere a nivelului de trai. Acest lucru a fost scris în parteneriatul oficial pentru perioada 2014-2020 între România și Comisia Europeană. Comisarul care a negociat acordul a fost Johannes Hahn, actualul comisar pentru Buget. Conform documentelor furnizate de Comisie, la ora 14:30, Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea, a dat startul întâlnirii cu reprezentanții europeni. Domnul K., reprezentantul pentru Politica Regională și Urbană (DG Regio), al cărui nume a fost șters din procesul verbal al ședinței, insistă că procesul trebuie urgentat și anunță că mecanismul va fi mai flexibil. El dă undă verde: „Această accelerare este prioritatea zero a tuturor factorilor implicați. Nu se vor pune obstacole, se dorește ca ADI ITI DD să funcționeze”. Miza este ca proiectele de peste 1 miliard de euro să fie contractate până la finalul anului 2020. Participanții aplaudă puternic mesajul transmis, ședința se încheie, iar delegații merg la cină.  Johannes Hahn, comisarul care a negociat acordul cu România, actualul comisar european pentru Buget, a respins toate încercările noastre de a fi intervievat sau citat cu privire la tema investigației.

Horia Teodorescu, baronul discret, și compania care aspiră bani publici

Horia Teodorescu, baronul discret de la poarta intrării în Deltă, a avut o ascensiune rapidă în politică, a beneficiat de bani publici, dar și de banii ITI DD, la fel ca soția sa și alți apropiați. Teodorescu a fost ales consilier județean în iunie 2008, iar câteva luni mai târziu a devenit deputat. Din anul 2012, Horia Teodorescu este șeful Consiliului Județean Tulcea. În tot acest timp, societatea sa, SC Condor SRL, pe care a înființat-o imediat după căderea comunismului, la 33 de ani, a derulat zeci de contracte cu bani publici.

Firma lui Horia Teodorescu câștigă toate licitațiile primăriilor din județ

Consiliul Județean, condus de Teodorescu de 9 ani, virează periodic bani pentru lucrările primăriilor din județ. Tot periodic, firma lui Teodorescu câștigă licitațiile. Cercul se închide când președintele CJT  încasează dividendele firmei la care este acționar unic. Consultă declarația de avere aici.

În perioada 2007-2020, societatea lui Teodorescu a câștigat contracte finanțate din bani publici, de aproximativ 15 milioane de euro, în special de la primăriile din județul pe care îl conducea, conform declarațiilor sale de avere. Societatea lui Horia Teodorescu, SC Condor SRL, a beneficiat și de fondurile ITI DD, în două moduri:

  • A luat bani europeni pentru amenajarea, în centrul orașului Tulcea, a unei “unități de cazare pentru dezvoltarea turismului”. Valorea totală: 1.129.538 euro (din care 487.474 euro din fonduri UE).
  • A executat lucrări în cadrul proiectelor europene din ITI DD și a încasat cel puțin 2,5 milioane de euro din două contracte semnate cu primăriile Baia și Jijila. 

Robert Marian Berbecel, cel pe care Teodorescu l-a pus administrator la societatea sa, a beneficiat și el de bani europeni din ITI DD. Firma sa, SC Infrabild SRL, a obținut peste 400.000 de euro pentru ”achiziție de echipamente pentru dezvoltarea companiei”. Și Mariana Teodorescu, soția președintelui CJT, a beneficiat de bani europeni din mecanismul ITI DD, prin societatea MIMP SA. Aceasta a cumpărat tot cu peste 400.000 de euro ”echipamente pentru firmă”. În momentul în care Horia Teodorescu stătea la masă cu reprezentanții Comisiei Europene, în vara lui 2017, pentru a discuta întârzierile din mecanismul ITI Delta Dunării, societatea sa și a soției sale semnaseră deja contractele de finanțare cu bani europeni. Horia Teodorescu, Mariana Teodorescu și Robert Berbecel nu au răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Unitatea turistică și clinica protejatei

În anul 2017, SC Condor SRL a obținut o finanțare europeană de 487.474 euro pentru amenajarea unei unități turistice de 390 mp, în municipiul Tulcea, pe Str. Progresului, nr. 24. La adresa respectivă există un bloc de 8 etaje construit cu aproape un deceniu înaintea obținerii finanțării europene prin ITI DD. Proprietarul blocului este tot societatea Condor SRL.

Primăria Tulcea ne-a transmis că autorizația de construire a imobilului lipsește din arhivele instituției, cu mențiunea că ”dosarul a fost sigilat de procurorii DNA”, în anul 2017. De precizat este că DNA ia foarte rar documente originale și, în orice caz, în locul lor este lăsată o copie, susțin sursele judiciare consultate de Info Sud-Est. Clădirea de 8 etaje din fier beton și ciment a fost ridicată în coasta unui monument istoric extrem de valoros, lăsat în paragină: Casa Lichiardopol, acolo unde, la 1878, a fost semnat acordul prin care Dobrogea a ieșit, după 500 de ani, de sub administrația Imperiului Otoman, și a devenit pământ românesc. Într-unul dintre avizele Ministerului Culturii, favorabil construirii, se menționează totuși că ”arhitectura blocului este agresivă față de clădirile monument din jur”. Pensiunea ar fi trebuit să fie finalizată până la 31 decembrie 2020, însă, la adresa respectivă, în luna ianuarie 2021, în bloc nu exista nimic care să sugereze că acolo ar fi fost amenajată vreo unitate turistică. În schimb, la parterul imobilului era amenajată clinica ”Lucas Medical Center”, care funcționează din primăvara 2020 și care aparține 100% deputatului Mirela Furtună, o apropiată și protejată a lui Horia Teodorescu. Centrul medical privat este foarte modern și complex și poate trata pacienți (care pot beneficia de internare de zi) în secții de cardiologie, obstretică-ginecologie, ORL, citologie, medicină-internă, pediatrie, ortopedie și pneumologie.

In 2009 Mirela Furtună a ajuns consilierul lui Horia Teodorescu, când acesta era parlamentar, și a avut de asemenea o ascensiune rapidă, urmându-și mentorul îndeaproape. Furtună a devenit parlamentar în 2016 și a strâns o avere impresionantă comparativ cu veniturile declarate. În afară de salariul de deputat, Mirela Furtună, care nu este căsătorită, mai încasează o alocație de stat, iar în 2020 este pentru prima dată când aceasta menționează în declarația de avere numele de familie al copilului său: Teodorescu. În perioada 2014-2016, Furtună a fost expert de comunicare în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a ITI DD, care are un rol extrem de important în implementarea miliardului de euro venit de la UE. Horia Teodorescu și Mirela Furtună nu au răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Caracatița din funcțiile cheie

Horia Teodorescu, prin funcția sa de președinte al Consiliului Județean, este persoana care coordonează de facto fondurile ITI DD. Teodorescu a fost și membru supleant în Comitetul European al Regiunilor (începând cu anul 2015), for care sfătuiește UE în privința politicilor economice și se implică oficial în procesul legislativ, asigurându-se că punctele de vedere ale autorităților locale sunt respectate. Pe de altă parte, Consiliul Județean Tulcea condus de Teodorescu face parte din comitetul consultativ al ADI ITI DD. Acest comitet consultativ analizează și dezbate proiectele cu impact major în zona ITI, monitorizează implementarea mecanismului și stabilește agenda întâlnirilor cu Comisia UE. Ca un amănunt, birourile Consiliului Județean Tulcea și ADI ITI se află în aceeași clădire. Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), confirmă că în contextul acestui sistem confuz al ITI DD, unde banii vin prin 3 ministere și 8 linii de finanțare, ”practic, șeful județului devine șeful de facto al ITI DD”. Dar Horia Teodorescu nu este singur în coordonarea banilor ITI DD. În jurul său a fost țesută o întreagă rețea de persoane influente, unii dintre ei având roluri-cheie în gestionarea banilor veniți de la Bruxelles. Fostul ministru al Fondurilor Europene din perioada 2012-2015, în cabinetul Victor Ponta, este cel care a fabricat mecanismul ITI Delta Dunării pentru România și a folosit frecvent acest proiect în campania electorală pentru parlamentare. Este un apropiat al lui Horia Teodorescu, care l-a ajutat să devină senator în 2016, punându-l în capul listei PSD Tulcea, filială pe care Teodorescu o conduce din 2010. La fel a făcut Teodorescu și la alegerile din 2020, doar că după scorurile-surpriză obținute de formațiunea de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, Teodorovici nu a reușit să devină senator. Astfel că fostul ministru al Fondurilor Europene s-a întors în funcția pe care o deținea la Curtea de Conturi, de supervizare a fondurilor europene, post pe care l-a înghețat în 2012, atunci când a fost cooptat în Guvern. Practic, Eugen Teodorovici trebuie să verifice inclusiv modul în care prietenii săi din Tulcea au implementat mecanismul ITI DD și au cheltuit fondurile europene, fapt confirmat de fostul ministru: ”În calitatea mea de director în cadrul Autorității de Audit, din cadrul Curții de Conturi a României, am printre atribuții și auditarea Instrumentului ITI Delta Dunării și a cheltuielilor efectuate în cadrul acestuia”. Totodată, Teodorovici consideră că relația sa cu președintele CJT este ”pur instituțională și de sprijin”: ”Relația mea cu domnul Teodorescu Horia este una pur instituțională și de sprijin, așa cum este cu cei care fac parte din administrația locală a județului Tulcea și care doresc creșterea calității vieții locuitorilor acestui județ”.

Mirela Matichescu

Fost administrator al județului Constanța și o apropiată a fostei conduceri Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu, a fost printre cei cinci care au făcut parte din Consiliul Director al asociației ADI ITI DD. Matichescu este o apropiată a fostului ministru Teodorovici, care i-a sărit în ajutor când businessul îi era amenințat. În vara anului 2020, Mirela Matichescu s-a numărat printre afaceriștii care dețineau beach-baruri construite pe plajele de pe litoral și pe care Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral (ABADL) a început să le demoleze, spunând că sunt ilegale. Atunci, în calitate de parlamentar, Eugen Teodorovici a strecurat un amendament despre beach-baruri într-o ordonanță care se referea la salariile polițiștilor. Eugen Teodorovici este asociat cu George Răzvan Micu, administrator într-o firmă a Mirelei Matichescu. Aceasta a declarat că responsabilitățile pe care le-a avut în cadrul Comitetului au fost în concordanță cu rolul consultativ al acestuia în cadrul ADI ITI DD: ”Acela de a asigura un cadru partenerial extins în dezbaterea problematicii specifice ITI, din zona Deltei Dunării”. Despre relația cu Eugen Teodorovici a spus că este una de ”colegialitate”, iar relația cu Horia Teodorescu a catalogat-o drept ”strict instituțională”.

Sirma Caraman

Sirma Caraman a fost multă vreme mâna dreaptă a baronului PSD de Tulcea Horia Teodorescu. A fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării (2014-2019), cel mai important bazin de finanțare pentru consiliile județene și primării. În timpul implementării ITI DD, Sirma Caraman era omul de legătură al lui Horia Teodorescu în acest minister. Puterea și influența de care se bucura Sirma Caraman s-au reflectat cel mai bine atunci când fostul ministru Sevil Shaiddeh a fost audiată în Dosarul Belina și a fost nevoită să își delege atribuțiile. Shaiddeh, mâna dreaptă a fostului șef PSD Liviu Dragnea, a lăsat Ministerul Dezvoltării în mâinile Sirmei Caraman. Caraman a fost demisă de fostul premier Ludovic Orban, în 2019. Sirma Caraman a lucrat în Consiliul Județean Tulcea încă din 1977, cu excepția perioadei 1990-1992, atunci când a gestionat finanțele din Prefectura Tulcea. Fiul Sirmei Caraman, Cristian George Caraman, a beneficiat de banii europeni din ITI DD, prin societatea din care și Sirma Caraman a făcut parte până în 2016: Cristian-Impex SRL. Firma lui Caraman a primit, în 2018, aproape 350.000 de euro pentru echipamente de construcții, deși societatea activează în domeniul panificației. În același an, firma lui Caraman construia un bloc de 12 etaje pe malul mării în Constanța. De asemenea, nora Sirmei Caraman, Mirela Caraman, a lucrat în ADI ITI DD, ca expert pentru obținerea finanțării UE în cadrul Programului Operațional Regional. Sirma Caraman, Cristian George Caraman și Mirela Caraman nu au răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Horia Teodorescu și „banii pentru pescari” n-au rezolvat problemele din baltă

Una dintre cele mai importante linii de finanțare pentru ca ITI DD să își dovedească eficiența a fost POPAM (Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime). Banii destinați acestei linii au fost accesați, în bună parte, prin FLAG (Grupul de acțiune locală pentru pescuit Delta Dunării), care ar fi trebuit să împartă pescarilor 9,3 milioane de euro. Insă, în loc să fie un ajutor pentru pescarii locali, FLAG Delta Dunării s-a dovedit punctul central de interes pentru un grup de persoane din Tulcea, începând cu Daniel Buhai, președintele FLAG Delta Dunării. În timp ce conducea FLAG, societățile soților Buhai au încasat aproape 380.000 de euro bani de la UE pentru modernizarea echipamentelor societății Deltaica Seafood și înființarea unui adăpost pentru pescuit pentru Miadmar Fishing SRL. Buhai susține că banii ”nu au nicio legătură cu FLAG Delta Dunării”.

Daniel Buhai este și președintele Asociației RO-PESCADOR, care a primit la rândul său bani europeni prin FLAG-ul condus tot de el: 590.000 euro, din care 441.860 euro cofinanțare europeană. În calitate de președinte RO-PESCADOR, Buhai face parte din Comitetul de monitorizare al Programului Operațional al Fondului european pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Daniel Buhai susține că nu și-a exercitat încă dreptul de vot în cadrul Comitetului de monitorizare al POPAM. Buhai mai spune că nu participă la procedurile de evaluare a proiectelor și nu a participat nici la selecția proiectului obținut de RO-PESCADOR tocmai pentru a evita conflictul de interese. De asemenea, Daniel Buhai a ținut un discurs la inaugurarea fictivă a bursei de pește din Tulcea, în aprilie 2019, alături de Viorica Dăncilă, candidatul PSD la prezidențiale din partea PSD. După ce fostul prim-ministru a plecat din Tulcea, bursa de pește a fost închisă pentru că era nefuncțională. Investiția a devenit funcțională pentru o zi doar pentru ca România să nu piardă banii europeni cu care o construise. O altă persoană cu putere de decizie în FLAG Delta Dunării este Valentin Moldoveanu, consilier județean PSD, subordonat lui Teodorescu pe linie de partid.

Valentin Moldoveanu este, de asemenea, în Biroul Politic al Conferinței Regiunilor Periferice Maritime, care consiliază UE cu privire la politica și bugetele de pescuit, inclusiv asupra FLAG Delta Dunării. Horia Teodorescu este, de asemenea, membru al Conferinței. În calitate de manager al FLAG Delta Dunării, Moldoveanu a semnat și finanțarea către RO-PESCADOR, condus de Buhai. Tot Moldoveanu a semnat finanțarea și pentru societatea SC Holiday Steel SRL, deținută de expertul juridic al FLAG, Petruș Fotea, care a primit peste 18.000 euro ca să-și amenajeze spații de cazare. Valentin Moldoveanu confirmă că, în calitate de manager FLAG DD, a avut cunoștință de aceste contracte, dar că în toate cazurile a fost respectat cadrul legal național și european și a fost evitat conflictul de interese. Reprezentanții Ministerului Agriculturii au declarat că, în momentul construirii mecanismului ITI în România, niciun oficial nu a simțit nevoia să interzică accesarea fondurilor europene de către o persoană care stabilește regulile și strategia de finanțare. O altă conexiune între banii europeni de la FLAG DD și Consiliul Județean Tulcea este Cătălin Țibuleac, fost membru de rezervă al comisiei care selecta proiectele FLAG Delta Dunării. Țibuleac, fost șef al SRI Tulcea (2013-2017), a fost susținut de Horia Teodorescu pentru a fi ales președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, de care Teodorescu este apropiat, și din care CJT condus de Teodorescu face parte. Țibuleac a fost și șeful Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), numit de fostul premier Viorica Dăncilă în iunie 2019, dar a fost schimbat după jumătate de an de Guvernul Orban. Cătălin Țibuleac susține că a fost membru al comisiei care selecta proiectele FLAG DD în calitate de reprezentant al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. Țibuleac susține că proiectele FLAG au rezolvat doar o parte din problemele pescarilor, iar proiectele nu sunt suficiente ”fără a asigura o comunicare coerentă cu comunitățile și fără a implica activ și ARBBD”. Daniela și Daniel Ilușcă, doi foști parlamentari, în prezent președinți ai două asociații de pescari și turism din Delta Dunării, susțin că banii ITI DD nu au ajutat pescarii din baltă și nu le-au rezolvat acestora problemele așa cum se așteptau în momentul în care a fost concepută strategia pentru UE. De precizat este că ambii au accesat fonduri europene prin mecanismul ITI DD. Ilușcă susține că pescarii simpli, din Delta Dunării, sunt descurajați să acceseze fonduri europene pentru că strategia ITI DD nu a fost suficient de prietenoasă pentru ei, deși, conform documentelor consultate de Info Sud-Est, în cadrul întâlnirii din iunie 2017, reprezentanții DG Regio au transmis autorităților din România că UE este flexibilă pentru orice modificări aduse în sprijinul comunităților, fie ele și sub 2000 de locuitori, pentru a beneficia de banii din ITI DD.

Relații controversate și în ADI ITI DD

Există relații controversate și în cealaltă instituție cheie a mecanismului, Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării (ADI-ITI, rolul său în mecanism fiind acela de a implementa, monitoriza și furniza informații publice despre ITI).

  • Raluca-Andreea Bumbac este coordonatorul interimar și expert fonduri structurale în ADI ITI DD și membru al comitetului de selecție a proiectelor FLAG. Împreună cu soțul ei, Laurențiu Bumbac, deține compania TURISM CREW PLATFORM SRL, care a primit prin FLAG peste 100.000 de euro pentru „Soluții inovatoare pentru cazare și agrement în Delta Dunării”. Raluca Bumbac a declarat că proiectul său a fost selectat de o altă comisie a FLAG decât cea din care ea a făcut parte. Declarația integrală a Ralucăi Bumbac poate fi citită aici. 
  • Petruș Fotea, expert juridic în FLAG DD, este și expert în achiziții publice al ADI ITI DD. Pe lângă salarii, Fotea a beneficiat de bani din ITI DD pe alte două căi: peste 18.000 de euro pentru amenajarea unor spații de cazare și peste 12.000 de euro pentru consultanță prestată în proiectele europene ale ARBDD. Petruș Fotea susține că nu este incompatibil pentru că nu a luat parte la deciziile, verificarea sau selecția proiectelor depuse la FLAG DD. Declarația integrală a lui Petruș Fotea poate fi citită aici. 

Societățile prin care Raluca Bumbac și Petruș Fotea au luat banii ITI DD au fost înregistrate cu doar 3 zile înainte de întâlnirea din iunie 2017, atunci când delegația Comisiei Europene a dat liber la accesarea ”mai rapidă și flexibilă” a banilor UE.

O cofinanțare fictivă, pe masa judecătorilor

Procurorii DNA Constanța l-au trimis în judecată, în noiembrie 2020, pentru tentativă de fraudare a banilor UE, pe Alexandru Filip Stroie, fiul afaceristului Alexandru Stroie care a deținut societatea Deltacons, abonată la bani publici în județul Tulcea. Alexandru Stroie senior a fost un apropiat al actualului președinte al Consiliului Județean, Horia Teodorescu, pe care l-a și împrumutat cu 200.000 de euro, în 2010. Stroie spune că nu știe la ce i-au folosit lui Teodorescu banii împrumutați și susține că ”relația veche de prietenie” dintre cei doi ”se stinge în ultimii ani”. Fiul lui Alexandru Stroie este acuzat de procurori că a încercat să fraudeze UE folosind un extras de cont înșelător, care arăta că deține o cofinanțare de 2,5 milioane de euro, acordată de un fond de investiții olandez (Brikston Coöperatief U.A., administrată de LFS Management Services BV, deținută de Jan Scheelings, care apare în Paradise Papers). De fapt, Stroie jr. returnase împrumutul la doar 3 zile după ce îl obținuse, în schimbul unei dobânzi de 2.250 de dolari. Stroie jr. nu a negat fapta în fața procurorilor DNA Constanța, care l-au trimis în judecată cu acord de recunoaștere. În primă instanță a fost condamnat de judecători la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare. Pentru împrumutul său a garantat societatea LIDAS, deținută de omul de afaceri tulcean Elena Anastase, care a obținut cel mai mare proiect european privat finanțat prin POR: un incubator de afaceri în valoare de 13,3 milioane de euro, din care 5,6 milioane de euro trimiși de Uniunea Europeană. Anastase a mai accesat, prin societatea LIDAS, un proiect european în valoare de 6 milioane de euro (50% finanțare proprie) pentru extinderea activității firmei, în domeniul panificației. Practic, LIDAS a primit prin mecanismul european aproximativ aceeași sumă pe care a primit-o și ARBDD pentru decolmatările din Delta Dunării. Alexandru Filip Stroie susține că a ajuns să împrumute bani de la fondul olandez pentru că firma sa ”era mică”, iar băncile din România nu își asumau riscul unui împrumut pentru valoarea acestui proiect. Stroie jr. susține că este într-o relație de prietenie cu conducerea LIDAS. Societatea LIDAS nu a răspuns solicitărilor noastre de a ne oferi un punct de vedere.

Patternuri de fraudatori ai banilor europeni: funcționarul public și afaceristul protejat politic

Dosarul tentativei de fraudare a banilor europeni de către Stroie jr. a fost instrumentat de șeful DNA Constanța, procurorul Andrei Bodean, care a mai trimis în judecată alte zeci de inculpați în spețe de fraudare a fondurilor europene în Dobrogea. Bodean a refuzat să comenteze spețe în mod particular, dar a explicat în linii generale câteva puncte comune din dosarele de fraudare a banilor europeni: ”Oamenii încearcă să fraudeze fondurile UE pentru că subestimează vigilența și capacitatea procurorilor de a le prinde urma. Sau subestimează gravitatea faptelor lor: ”Ce poate fi atât de grav dacă antedatez un document public? Sau dacă modific din pix o suprafață de teren pentru care cer subvenție?”, își spun în momentul în care își propun să comită frauda. Dar procurorii le vor prinde urma, mai devreme sau mai târziu”, explică Bodean. Bodean mai spune că adevărata dimensiune a fraudării fondurilor europene din România se va contura abia după ce Parchetul European, condus de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, va deveni funcțional:Procurorul Anticorupție arată că există cel puțin două patternuri de fraudare a banilor europeni: funcționarul public, cu acces la date și informații, și omul de afaceri protejat politic. ”Principala problemă cu care ne confruntăm este numărul mic de procurori și încărcătura mare de dosare. Cu atât mai mult cu cât spețele care au ca obiect fraudarea fondurilor europene implică mai mult timp, legislație diferită decât cea pe care o aplică un procuror în mod uzual, uneori colaborări transfrontaliere ale autorităților etc. Odată cu înființarea EPPO, însă, toate acestea nu vor mai reprezenta o problemă și cred că abia atunci ne vom apropia de imaginea și dimensiunea reale ale fraudării fondurilor europene”. 

UE a trimis bani pentru populația ”rară și izolată din Delta Dunării”. Banii au ajuns ”pe uscat”

UE a creat mecanismul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) pentru a ajuta regiunile cu un anumit specific să atragă bani europeni mai ușor. ITI Delta Dunării a fost proiectul pilot din România, construit pentru una dintre cele mai sărace și mai puțin populate regiuni din Europa. Delta Dunării a fost împărțită în zona umedă și cea de uscat, iar banii ar fi trebuit să ajungă cu prioritate în baltă, acolo unde nivelul de trai este foarte scăzut, iar iarna oamenii sunt izolați complet. O hartă publicată pe site-ul ITI Delta Dunării arată însă contrariul: Peste 950 de proiecte au ajuns în zona uscată, iar în Delta Dunării au ajuns banii din sub 150 de proiecte (situație valabilă pentru octombrie 2020). Spre exemplu, Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării, care trebuie să administreze și protejeze Delta Dunării, a obținut 7 contracte, dintre care doar 3 pentru dragarea lacurilor și canalelor din rezervație, în valoare totală de 13 milioane de euro. Prin comparație, 4 biserici au obținut contracte de restaurare în valoare totală de 17 milioane de euro. Totodată, aproape jumătate din banii ITI DD au fost cheltuiți pentru construirea podului peste Dunăre, care leagă Tulcea de Brăila. Actualul guvernator al Deltei, Ion Munteanu, susține că accesarea proiectelor finanțate prin ITI DD s-a realizat ”în limita capacității administrative”. Pe de altă parte, în ianuarie 2021, puține proiecte din ITI DD erau finalizate. Un exemplu este Sulina, orașul de la capătul Dunării, unde singurul proiect început era restaurarea Farului Vechi. Nici modernizarea Portului (un proiect de 17,5 milioane de euro), nici reabilitarea școlii nu începuseră, iar finanțarea pentru restaurarea Bibliotecii Orășenești riscă să fie pierdută. Biserica Grecească era în șantier, deși restaurarea trebuia să fi fost finalizată de două luni.

Un ITI ”prea mare” care nu a respectat strategia prezentată Uniunii Europene

UE a alocat o sumă uriașă pentru o populație foarte mică: 1,114 miliarde de euro (aproape 10% din valoarea totală a ITI-urilor din Europa) pentru cei 184.000 de locuitori din zona ITI DD. Prin comparație, ITI Azul din Spania, al doilea cel mai mare ITI după România, a primit 902 milioane de euro pentru 9 milioane de oameni, conform informațiilor furnizate de Banca Mondială. Polonezul Piotr Zuber, expert în mecanismul ITI la Universitatea din Varșovia, susține că monitorizarea unui ITI precum Delta Dunării ”este dificilă”. Mai mult, funcționarea mecanismului este complexă și greu de înțeles mai ales dacă banii ajung prin mai multe surse de finanțare, susține acesta. O sursă din cadrul Comisiei Europene ne-a declarat că modul în care au fost construite mecanismele ITI este problematic, pentru că Bruxelles nu are o metodă clară de monitorizare, în mod specific, a acestor mecanisme: ”Nu există niciun fel de cerință formală pentru monitorizarea ITI în sine. A fost dintotdeauna bizar. Comisia a făcut recomandări referitoare la acest aspect, dar ele nu au devenit obligatorii”. Actualul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (USR), a declarat că rolul Consiliului Județean Tulcea a fost imens în gestionarea fondurilor venite prin ITI DD și că din cauza faptului că acestea sunt virate prin trei ministere diferite (Fonduri Europene, Dezvoltare, Agricultură), plasează mecanismul european într-o zonă gri de responsabilitate a autorităților. Ghinea mai spune că regretă că s-au pus toate fondurile europene într-un singur ITI în România, atât de mare. Acesta este motivul pentru care ministrul Cristian Ghinea susține ideea implementării mai multor ITI, mai mici, distribuite în mai multe zone ale României, și cu structuri organizatorice foarte bine definite: ”Întrebarea este cine deține mecanismul ITI DD? Cine este responsabil? Cine este la conducerea acestui proces? În practică, deoarece contextul politic era de asemenea natură, rolul CJT era imens”. Pe de altă parte, Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România recunoaște că există probleme, ”blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”. Fostul ministru al Fondurilor Europene susține că, pentru a fi considerat un succes, în ITI DD trebuie luate ”măsuri urgente de ajustare și accelerare”.

%d blogeri au apreciat: